BACĂU
1. Municipiu în E
României, pe rîul
Bistrița, reșed. jud. cu
același nume; 199.769
loc. (1991).
Termocentrală și
două hidrocentrale (Bacău I și II).
Aeroport.
Combinat chimic; întrepr. de
mașini (constr. și
reparații de
avioane, constr. de
mașini unelte, de
utilaje pentru ind. alim., de
utilaje agricole) , de prelucr. a
lemnului (
cherestea,
mobilă), de
celuloză și hîrtie (
prima fabrică de hîrtie din Moldova, 1841),
textile (
țesături de
lînă, conf.), de piel. și
încălț.,
mat. de constr., alim. (
preparate din
carne și
lapte,
panificație,
băuturi alcoolice,
bere etc.);
poligrafie.
Universitate,
teatru dramatic și și de
păpuși,
orchestră simfonică,
muzee.
Prima mențiune documentară datează din 1408, ca
oraș și
punct vamal,
existența sa
fiind însă
anterioară întemeierii statului feudal Moldova;
important centru comercial.
Alexandru,
fiul lui Ștefan cel
Mare,
construiește în 1491 o
curte domnească cu
biserică (
Precista),
pentru a-i
servi ca reșed.
Sediul episcopatului catolic din Moldova.
Declarat municipiu în 1968.
2. Jud. în E
României, în
partea centrală a Moldovei, pe
cursul mijlociu al
Siretului; 6.606
km2; (2,78 la
sută din supr.
țării); 743.323
loc. (1991), din care 49,0 la
sută în
mediul urban; densitate: 103,7
loc./
km2. Reșed.:
municipiul Bacău. Orașe: Buhuși, Comănești, Dărmănești, Moinești,
Onești (
municipiu), Slănic-Moldova, Tîrgu
Ocna. Comune: 79.
Relief variat,
format dintr-o
zonă muntoasă în V (
extremitățile sudice ale M-ților Goșmanu și
Tarcău,
cele estice ale M-ților
Ciuc și Nemira și
prelungirile nordice ale M-ților Vrancei),
una deluroasă în
partea centrală, cuprinzînd
dealurile subcarpatice și depr.
aferente (Depr. Tazlău-Cașin,
culmile Berzunț, 990 m,
Pietricica, 746 m
alt., Oușoru, 753 m
alt.
ș.a.) și o a
treia în E, înglobînd
lunca largă a
Siretului și
Colinele Tutovei (
parte componentă a Pob. Bîrladului).
Climă temperat-
continentală cu
variații mari de
temperatură și
precipitații. Temp.
medie anuală oscilează între 2ºC în
zona montană înaltă și 8-9ºC în
reg.
subcarpatică și pe
valea Siretului.
Precipitațiile însumează 550 mm
anual în
zonele colinare și
peste 1.100 pe
culmile muntoase.
Vînturi predominante dinspre N, NV și NE.
Rețeaua hidrografică aparține bazinului mijlociu al
Siretului, care
colectează toate
apele din
zona carpatică și
subcarpatică prin
intermediul Trotușului și
Bistriței inf.
Numeroase lacuri artificiale au
fost construite, în
scopuri hidroenergetice,
pentru alimentare cu
apă și
irigații, pe rîurile
Bistrița (Gîrleni,
Lilieci, Șerbănești), Tazlău (
Belci),
Uz (
Poiana Uzului) etc.
Resurse naturale:
păduri de
conifere,
zăcăminte de
țiței, (Zemeș, Lucăcești, Solonț, Modîrzău, Moinești, Tescani,
Geamăna, Dofteana etc.), de
cărbune brun (
Asău, Comănești, Dărmănești,
Leorda), de
gaze naturale (Găiceana, Găvănești, Huruiești), de
sare gemă (Tîrgu
Ocna) și
săruri de
potasiu (
Arșița, Solonț, Stănești, Găleanu);
exploatări de
gresii (Goioasa, Comănești,
Sălătruc ș.a.), de
calcar (Solonț, Ștefan cel
Mare) și
tufuri vulcanice (Cleja, Biribești,
Gura Rătăcăului). Izv.
minerale carbogazoase,
slab sulfuroase,
clorurate, bicabornatate
sodice,
calcice (Slănic-Moldova, Tîrgu
Ocna, Moinești).
Economia: În 1989,
activitatea industrială se
desfășura în 48 de
întreprinderi,
concentrate cu
precădere în
arealul văii Trotușului.
Cele mai
importante ramuri ind. (1989): ind.
combustibililor (35,6 la
sută din prod.
globală a jud.),
apoi ind.
chimică și de prelucr.
petrolului, 16,5 la
sută (
combinatul chimic de la Borzești,
combinatul de
cauciuc sintetic de la
Onești,
rafinăriile de la Dărmănești și
Onești), ind.
energiei electrice și
termice (
termocentralele Onești, Comănești, Dărmănești și
hidrocentralele de la Buhuși, Racova, Gîrleni, Bacău I și II de pe
Bistrița,
cea de la
Galbeni pe
Siret și
cea de la
Poiana Uzului pe
Uz), ind. constr. de
mașini și de prelucr.
metalelor (11,3 la
sută), care
produce utilaje pentru ind.
chimică,
ușoară și alim. (Bacău,
Onești, Buhuși),
mașini unelte,
utilaje agricole,
avioane,
repere pentru utilaj petrolier (Bacău), ind.
textilă (Bacău, Buhuși), ind. de expl. și prelucr.
lemnului (
Agăș, Tîrgu
Ocna, Bacău, Comănești), ind. piel. și
încălț. (Bacău),
celulozei și hîrtiei (Bacău), alim. (
zahăr,
produse lactate,
preparate din
carne,
băuturi alcoolice,
bere etc.).
Agricultura,
complexă și
echilibrată, se
bazează în
principal pe
pomicultură și pe
culturi de cîmp,
îmbinate cu
creșterea animalelor. În 1989,
terenurile arabile, (178.628
ha)
erau cultivate cu
porumb (64.964
ha), grîu și
secară (53.550
ha),
plante de
nutreț (20.567
ha),
sfeclă de
zahăr plante uleioase,
cartofi,
legume etc.
Pomicultura se
practică în
special în depr. Tazlău-Cașin (
meri,
pruni,
cireși,
peri etc.),
iar viticultura pe
pantele culmii Pietricica și pe
terasele Trotușului și Tazlăului (Parava, Orbeni, Sascut, Urechești
Valea Seacă etc.). În 1990,
sectorul zootehnic cuprindea 362,1
mii capete ovine, 191,2
mii capete bovine, 274,4
mii capete porcine, 3.766,4
capete păsări crescute în
cadrul unor
ferme moderne;
apicultură.
Căi de comunicație (1990):
rețeaua feroviară însumează 226
km (191
km linii electrificate),
iar cea a
drumurilor publice 2.301
km,
dintre care 510
km modernizate;
aeroport la Bacău.
Unități de învățămînt, cultură și artă (1989-1990): 535
școli generale, 25
licee, un
institut de învățămînt
superior (
universitate),
teatru dramatic,
teatru de
păpuși,
orchestră simfonică (la Bacău),
muzee, 552
biblioteci, 220
cinematografe, care
memoriale etc.
Turism. Jud.
B. are un
potențial turistic ridicat,
determinat de
varietatea și
atractivitatea peisajului geografic și
antropic (
valea Trotușului cu o
succesiune de defilee și
bazinete,
valea și
defileul Uzului cu
lacul de
acumulare Poiana Uzului,
valea Bistriței cu
peisajul urbanistic al
municipiului Bacău etc.), de
monumentele și
locurile istorice (cîmpurile de
luptă de la Oituz,
mănăstirile Cașin, Cireșoaia,
biserica din Borzești –
ctitorie din 1493-1494 a lui Ștefan cel
Mare ,
biserica Precista din Bacău etc.), de
monumente ale naturii codrul secular de la
Runc,
parcul dendrologic de la Hemeiuș, unde se
află și un
relict terțiar –
Ginkobiloba),
precum și de
prezența stațiunilor balneoclimaterice Slănic-Moldova, Tîrgu
Ocna ș.a.
Indicativ auto:
BC.