definiția accident definiție dex

accident

găsește rime pentru accident
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: accident, accident, accidenta, occident
Cuvinte apropiate: accident, accident, accidenta, occident

ACCIDÉNT

(1-4, 6) accidente, s.n. (5) accidenți, s.m. 1. Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea). ♦ Fapt întâmplător, banal, care aduce nenorocire. 2. (Fil.) Însușire trecătoare, neesențială a unui lucru. 3. (Geogr.) Neregularitate a solului. 4. (Lingv.; în sintagma) Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege. 5. (Muz.) Alterație. ♦ Semn care indică această modificare a intonației unei note. 6. (Med.) Fenomen neașteptat care survine în cursul unei boli. – Din fr. accident, lat. accidens, -ntis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia accident

ACCIDÉNT

(1-4, 6) accidente, s.n. (5) accidenți, s.m. 1. Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor (provocând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea). ♦ Fapt întâmplător, banal, care aduce nenorocire. 2. (Fil.) Însușire trecătoare, neesențială a unui lucru. 3. (Geogr.) Neregularitate a solului. 4. (Lingv.; în sintagma) Accident fonetic = modificare întâmplătoare a unui sunet, fără caracter de lege. 5. (Muz.) Alterație. ♦ Semn care indică această modificare a intonației unei note. 6. (Med.) Fenomen neașteptat care survine în cursul unei boli. – Din fr. accident, lat. accidens, -ntis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia accident

ACCIDÉNT

s. 1. (GEOGR.) denivelare, denivelație, neregularitate. (~ de teren.) 2. v. alterație.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia accident

ACCIDÉNT

s. 1. (GEOGR.) denivelare, denivelație, neregularitate. (~ de teren.) 2. v. alterație.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia accident

accidént

(muz.) s. m., pl. accidénți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia accident

accidént

(întâmplare) s. n., pl. accidénte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia accident

accidént

(întâmplare) s. n., pl. accidénte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia accident

accidént

(muz.) s. m., pl. accidénți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia accident

ACCIDÉNT ~e

n. 1) Întâmplare neprevăzută, care duce la o nenorocire; avarie. ~ de circulație. 2) Defect în funcționarea unei mașini, a unei instalații etc. 3) Neregularitate a unui teren. /<fr. accident, lat. accidens, ~ntis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia accident

ACCIDÉNT ~e

n. 1) Întâmplare neprevăzută, care duce la o nenorocire; avarie. ~ de circulație. 2) Defect în funcționarea unei mașini, a unei instalații etc. 3) Neregularitate a unui teren. /<fr. accident, lat. accidens, ~ntis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia accident

accidént (-te),

s.n. Eveniment imprevizibil care întrerupe mersul normal al lucrurilor. < Fr. accident. – Der. (din fr.) accidental, adj.; accidentat, adj.; accidență, s.f. (lucrare tipografică ce folosește în mod variat literele, cu caracter comercial)., din germ. Akzidenz; accidențar, s.m. (zețar care se ocupă cu accidențe).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia accident

accidént (-te),

s.n. Eveniment imprevizibil care întrerupe mersul normal al lucrurilor. < Fr. accident. – Der. (din fr.) accidental, adj.; accidentat, adj.; accidență, s.f. (lucrare tipografică ce folosește în mod variat literele, cu caracter comercial)., din germ. Akzidenz; accidențar, s.m. (zețar care se ocupă cu accidențe).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia accident

ACCIDÉNT, (1, 2)

accidente, s.n., (3) accidenți, s.m. 1. Întâmplare neplăcută care întrerupe în mod neprevăzut mersul normal al lucrurilor. ♦ Întâmplare nenorocită care aduce rănirea, mutilarea sau moartea cuiva. 2. Neregularitate a solului. 3. (Muz.) Semn care, pus înaintea unei note, alterează înălțimea unui sunet cu un semiton sau două. – Fr. accident (lat. lit. accidens, -ntis).
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM | definitia accident

ACCIDÉNT, (1, 2)

accidente, s.n., (3) accidenți, s.m. 1. Întâmplare neplăcută care întrerupe în mod neprevăzut mersul normal al lucrurilor. ♦ Întâmplare nenorocită care aduce rănirea, mutilarea sau moartea cuiva. 2. Neregularitate a solului. 3. (Muz.) Semn care, pus înaintea unei note, alterează înălțimea unui sunet cu un semiton sau două. – Fr. accident (lat. lit. accidens, -ntis).
Dictionar: Dictionarul limbii romane moderne - DLRM | definitia accident

ACCIDÉNT

s.n. 1. Întâmplare neprevăzută, venită pe neașteptate, care curmă o situație normală. ♦ Întâmplare care aduce o nenorocire. 2. Ridicătură sau adâncitură care schimbă perspectiva unui teren. 3. Însușire a unui lucru, a unui fenomen nelegată de esența, de ființa lui. // s.m. Semn (diez, bemol etc.) care alterează intonația unei note. V. alterație. ♦ Accident fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilația, epenteza, metateza etc.). [Pron. ac-ci-, pl. -nte, (s.m.) -nți. / < fr. accident, cf. it. accidente, lat. accidens].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia accident

ACCIDÉNT

s.n. 1. Întâmplare neprevăzută, venită pe neașteptate, care curmă o situație normală. ♦ Întâmplare care aduce o nenorocire. 2. Ridicătură sau adâncitură care schimbă perspectiva unui teren. 3. Însușire a unui lucru, a unui fenomen nelegată de esența, de ființa lui. // s.m. Semn (diez, bemol etc.) care alterează intonația unei note. V. alterație. ♦ Accident fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilația, epenteza, metateza etc.). [Pron. ac-ci-, pl. -nte, (s.m.) -nți. / < fr. accident, cf. it. accidente, lat. accidens].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia accident

ACCIDÉNT

I. s. n. 1. eveniment întâmplător și neprevăzut, cu consecințe dăunătoare. 2. ridicătură, adâncitură a unui teren. 3. însușire a unui lucru, fenomen nelegată de esența lui. 4. ~ fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilația, epenteza, metateza). II. s. m. alterație. (< fr. accident, lat. accidens)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia accident

ACCIDÉNT

I. s. n. 1. eveniment întâmplător și neprevăzut, cu consecințe dăunătoare. 2. ridicătură, adâncitură a unui teren. 3. însușire a unui lucru, fenomen nelegată de esența lui. 4. ~ fonetic = modificare fonetică întâmplătoare (asimilația, epenteza, metateza). II. s. m. alterație. (< fr. accident, lat. accidens)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia accident
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar