AVÁR2, -Ă,
(‹ fr. {i}) s.m. și f., adj.
1. S.m și f. (La pl.) Populație turcică din stepele Asiei Centrale așezată în timpul marii migrațiuni a popoarelor în Cîmpia Panonică, unde a creat un stat (568-796), distrus de franci și bulgari; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație.
2. Adj. Care aparține
a. (1), privitor la
a. ♦ (Substantivat, f.) Limbă din familia altaică, vorbită de
avari.