DÓLIU
s.n. Jale, tristețe, durere
cauzată de moartea cuiva apropiat, de o nenorocire obștească etc.;
atitudine plină de tristețe a unui
om căruia i-a murit cineva. ♢
Zi de doliu = zi care amintește de un
eveniment dureros;
în doliu = în negru. [Pron.
-liu. / cf. lat.
dolium, it.
doglia, fr.
deuil].