scálce
,
scălci, s.f. (reg.)
1. plantă erbacee toxică, cu frunze în forma copitei de cal și cu
flori mari, galbene-aurii; calce.
2. (la pl.) plante erbacee toxice, cu
flori mari galbene; bulbuci.
3. (în compuse)
scălci-mici = scânteiuțe, scânteioare (plante);
scalce-mare = rostopască.