pișcurá1
,
píșcur și
pișcuréz, vb. I (reg.)
1. a
pișca, a
ciupi, a
pițiga.
2. a toarce neuniform (cu porțiuni mai groase și mai subțiri).
3. (refl.; despre haine,
stofe) a se
roade, a se găuri ușor, ici și colo.
4. (refl.; despre grâu) a rămăne nedezvoltat, pipernicit.
5. a căuta să înșele pe alții, a umbla cu șmecherii.
6. (despre băuturi alcoolice) a înțepa, a
pișca.