plaț
,
plațuri, s.n. (reg.)
1. loc pe care se poate construi o casă, loc de casă; loc împrejmuit în jurul unei clădiri; curte, ogradă.
2. răspântie, răscruce de drumuri.
3. piață.
4. (înv.) rampă în galeria unui
puț minier.
5. depozit de materiale miniere.