PAR1,
pari, s.m.
1. Bucată de lemn lungă și (
relativ) groasă, de obicei ascuțită, folosită mai ales ca element de susținere, de fixare etc. în diferite construcții sau ca pârghie, ca ciomag etc. ♢ Loc adv.
Cu parul = cu
forța,
silit. ♢ Expr.
A-i da (cuiva)
cu parul în cap = a
bate foarte
tare (pe cineva);
p. ext. a
împiedica (pe cineva) să promoveze, să acționeze etc.
Parcă mi-a (sau
ți-a, i-a etc.)
dat cu parul în cap, se
spune când cineva a primit pe neașteptate o veste neplăcută.
A (
i)
se apropia funia de par =
a) a fi
bătrân,
aproape de
moarte;
b) a se
apropia un anumit termen (
pentru îndeplinirea presantă a ceva); a se
apropia deznodământul.
2. Cracă groasă de copac. ♢
Par de oale = prepeleac (
pentru vase, oale). – Lat.
palus.