definiția înviorare definiție dex

înviorare

găsește rime pentru înviorare
Cuvinte apropiate: înfiorare, înviforare, învigorare, înviorare, învioșare

ÎNVIORÁRE,

înviorări, s.f. Acțiunea de a (se) înviora și rezultatul ei; dezmorțire, însuflețire. [Pr.: -vi-o-] – V. înviora.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia înviorare

ÎNVIORÁRE

s. 1. redresare, refacere, restabilire, revigorare, (rar) redresament, (fig.) remontare. (~ cuiva după un leșin.) 2. reviriment. (S-a produs o ~ în activitatea ...) 3. v. însuflețire. 4. împrospătare. (~ florilor din vază.) 5. v. ațâțare. 6. v. activare.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia înviorare

învioráre

s. f. (sil. -vi-o-), g.-d. art. înviorării; pl. înviorări
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia înviorare

ÎNVIORÁ,

înviorez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face (mai) vioi; a (se) trezi din amorțeală; a (se) dezmorți, a reveni sau a face să-și revină în simțiri; p. ext. a (se) însufleți, a (se) înveseli; a (se) îmbărbăta. [Pr.: -vi-o-] – Et. nec.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia înviorare

ÎNVIORÁ

vb. 1. a (se) redresa, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) revigora, (reg.) a (se) învioșa, (fig.) a (se) remonta. (S-a mai ~ după criză.) 2. v. însufleți. 3. a (se) împrospăta. (Florile din vază s-au ~.) 4. v. ațâța. 5. v. activa.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia înviorare

A se înviora

≠ a se veștezi
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia înviorare

înviorá

vb. (sil. -vi-o-), ind. prez. 1 sg. învioréz, 3 sg. și pl. învioreáză; conj. prez. 3 sg. și pl. învioréze
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia înviorare

A ÎNVIOR//Á ~éz

tranz. A face să se învioreze. /<lat. invivulare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia înviorare

A SE ÎNVIOR//Á mă ~éz

intranz. 1) (despre ființe) A deveni (mai) vioi. 2) fig. (despre natură) A se trezi din nou la viață; a renaște; a reînvia. /<lat. invivulare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia înviorare

înviorá (învioréz, înviorát),

vb. – A face mai vioi, a dezmorți, a însufleți. De la viu, prin intermediul unui pl. ipotetic *viuri, ca în paralelismul fumuri › înfumura, gînduri › îngîndura. Pentru prezența acestui pl. ipotetic, cf. cărturar, înfășura, înhăinura. În general se admite ca etimon un lat. *invῑvŭlāre (Pușcariu, Conv., lit., XXXIX, 325; Drăganu, Dacor., II, 617; Pușcariu 903; DAR), ipoteză ce nu pare convingătoare. Pușcariu, Dacor., IV, 704 și DAR sugerează de asemenea un lat. *invibrāre, tot inacceptabil. – Der. înviorător, adj. (care înviorează, răcoritor). Cf. vioară, învioșa.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia înviorare
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar