Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția vraji definiție dex
vraji
găsește rime pentru
vraji
Cuvinte apropiate:
prăji
,
văji
,
vâji
,
vraci
,
vrajă
,
vraje
,
vrăjbi
,
vrăji
,
vrăjit
PRĂJÍ
vb. v.
ademeni
,
amăgi
,
încânta
,
înșela
,
minți
,
momi
,
păcăli
,
prosti
,
purta
,
trișa
,
usca
,
zbici
,
zvânta
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vraji
VRÁJĂ
,
vrăji
, s.f.
1.
(În
basme
și în
superstiții
)
Acțiunea
de a vrăji și
rezultatul
ei;
transformare
miraculoasă
a
lucrurilor
;
mijloace
magice
întrebuințate
pentru
aceasta;
farmec
,
vrăjitorie
. ♦
Descântec
.
2.
Atmosferă
de
încântare
, de
farmec
, de
atracție
. ♢
Loc
. adj. (
Rar
)
În
vrajă
= care este
vrăjit
, care
încântă
. – Din sl.
vraža
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia vraji
VRÁJĂ
s.
1.
descântec
,
farmec
,
magie
,
vrăjitorie
, (livr.)
taumaturgic
, (pop.)
descântătură
,
fapt
,
făcătură
,
făcut
,
fermecătorie
,
fermecătură
,
legământ
,
legătură
,
meșteșug
,
solomonie
, (înv. și
reg
.)
măiestrie
, (
reg
.)
băbărie
,
boboană
,
bolmoajă
,
boscoană
,
bosconitură
,
farmazonie
,
năprătitură
,
râvnă
,
râvnitură
,
solomonărie
.
(A
practica
~ăjile.)
2.
v.
farmec
.
3.
v.
desfătare
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vraji
vrájă
s. f.,
art
.
vrája
,
g.-d.
art
.
vrăjii
;
pl.
vrăji
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vraji
VRÁJ//Ă vrăji
n.
1)
Procedeu
căruia
i se
atribuie
însușiri
supranaturale
;
farmec
. 2)
fig.
Totalitate
de
calități
ce
trezesc
admirație
;
farmec
;
fascinație
;
miraj
.
~a
nopții
. ~a
cântecului
popular
. [G.-D.
vrăjii
]. /< sb.
vražă
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia vraji
vráje (-ắji),
s.f. –
Farmec
, descîntec,
deochi
. – Var.
vrajă
.
Sl.
vraža
(Cihac, II, 464), de la
vrŭcati
„a bîigui”. – Der.
vrăji,
vb. (a
face
vrăji,
farmece
; a
încînta
, a
seduce
, a
fascina
; a
căuta
orbește
, a
dibui
; Arg., a
duce
cu
vorba
, a
amăgi
; Arg., a
vorbi
), din sl.
vražiti
, cf. megl.
vrăjǫs
„a
vorbi
”;
vrăjitor
,
s.m. (
persoană
care
face
vrăji);
vrăjitoare
, s.f. (
femeie
care
face
farmece
);
vrăjitoresc
,
adj. (
magic
);
vrăjitorie
(var.
vrăjitură
), s.f. (descîntec,
vrajă
);
vrăjie,
s.f. (
magie
), înv.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia vraji
VRĂJÍ
,
vrăjesc
, vb.
IV
.
1.
Intranz. (În
basme
și în
superstiții
) A
face
vrăji. ♢ Expr. (Impers.)
A fi
vrăjit
= a fi
scris
,
ursit
,
predestinat
.
2.
Tranz. A
transforma
în
mod
miraculos
lucrurile
înconjurătoare
.
3.
Tranz. Fig. A
încânta
, a
fermeca
. ♦ Tranz. A
descânta
(
1
); a
meni
(
2
). – Din sl.
vražiti
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia vraji
VRĂJÍ
vb.
1.
a
descânta
, a
face
, a
fermeca
, a
meni
, a
ursi
, (pop.) a
solomoni
, (
reg
.) a
boboni
, a
bosconi
, a
boscorodi
, a
râvni
, (prin Transilv.) a
pohibi
.
(A-i ~ cuiva cu
ulcica
.)
2.
v.
încânta
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia vraji
vrăjí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
vrăjésc
,
imperf. 3 sg.
vrăjeá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
vrăjeáscă
;
ger
.
vrăjínd
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia vraji
A VRĂJ//Í ~ésc 1.
tranz.
1) A
lega
prin vrăji; a
supune
unor
farmece
; a
fermeca
. 2)
fig
. A
face
să fie
cuprins
de
uimire
și
admirație
; a
fermeca
; a
încânta
; a
fascina
; a
delecta
; a
desfăța
. 2.
intanz
. A
face
vrăji; a se
ocupa
cu
vrăjile
; a
descânta
. /<sl.
vrăžiti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia vraji
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK