Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția veri definiție dex
veri
găsește rime pentru
veri
Cuvinte apropiate:
aeri
,
ceri
,
feri
,
geri
,
ieri
,
keri
,
seri
,
teri
,
vari
,
vârî
,
veli
,
veni
,
ver
,
verb
,
verbi
,
verc
,
verg
,
veric
,
verif
,
verin
,
veris
,
vermi
,
vero
,
vers
,
verș
,
verui
,
verzi
,
vetri
,
vezi
,
zeri
véri-
prefixoid
(înv.)
având
valoarea
lui
ori
: –
vericine
=
oricine
.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia veri
véri-
prefixoid
(înv.)
având
valoarea
lui
ori
: –
vericine
=
oricine
.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia veri
VERI-
v.
vero
-
.
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia veri
VERI-
v.
vero
-
.
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia veri
an-váră
adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia veri
ástă-váră
adv. (în
tempo
rapid:
as
-
vară
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia veri
PIERDE-VÁRĂ
s.
târâie
-
brâu
, (
reg
.)
suflă
-n-
vânt
.
(Un ~ pe care nu te
poți
baza
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia veri
piérde-váră
s. m., f.
invar
.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia veri
ȘOIM DE VÁRĂ
s. v.
erete
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia veri
VÁRĂ
,
veri
, s.f.
Anotimpul
cel mai
călduros
al
anului
,
cuprins
între
primăvară
și
toamnă
și
reprezentând
(în
emisfera
boreală
)
intervalul
de
timp
de la 22 (21)
iunie
până la 23
septembrie
. ♢
Loc
. adj.
De
vară
=
a)
necesar
în
timpul
verii
; care se
poartă
în
timpul
verii
; care se
practică
vara
;
b)
(
despre
fructe
,
plante
etc.) care se
coace
,
rodește
vara
;
văratic
. ♢
Loc
. adv.
La
vară
= în
vara
viitoare
, în
vara
care
urmează
.
Astă-
vară
= în
vara
care a
trecut
. (
În
)
vara
asta
= în
vara
în care ne
aflăm
. (Pop.)
An
-
vară
= în
vara
anului
precedent
.
De cu
vară
=
fiind
încă
vară
.
Peste
vară
= în
timpul
verii
. ♦ (
Adverbial
; în
forma
vara
) În
cursul
anotimpului
mai
sus
definit
; în
fiecare
an
, în
cursul
acestui
anotimp
. – Lat.
vera
(=
ver
primăvară
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia veri
VÁRĂ
s.
verișoară
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia veri
Vară
≠
iarnă
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia veri
váră
(
anotimp
) s. f., g.-d.
art
.
vérii
;
pl.
veri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia veri
váră
(
rudă
) s. f., g.-d.
art
.
vérei
;
pl.
vére
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia veri
VÁRĂ
2
vére
f
.
Persoană
de
sex
feminin
considerată
în
raport
cu
fiica
sau cu
fiul
unchiului
ori a
mătușii
. /<lat.
verus, ~a
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia veri
VÁRĂ
1
veri
f.
1)
Anotimp
al
anului
care
cuprinde
, în
emisfera
nordică
,
lunile
iunie
,
iulie
,
august
. ♢
De ~
a)
necesar
pentru
vară
; b) care are
loc
vara
.
La ~
în
timpul
verii
viitoare
.
Astă ~
vara
trecută
.
De cu ~
încă
din
timpul
verii
.
Pierde
-
vară
om
care nu are nici o
ocupație
, care nu
face
nimic
;
haimana
. [G.-D.
verii
] /<lat.
vera
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia veri
VĂR, VÁRĂ
,
veri,
vere
, s.m. și f.
1.
Grad
de
rudenie
între
copiii
sau
descendenții
persoanelor
care
sunt
frați
sau
surori
;
persoană
care se
află
cu alta într-o
asemenea
relație
de
rudenie
,
considerată
în
raport
cu aceasta.
2.
(La
voc
. m.)
Termen
familiar
de
adresare
către
un
prieten
, un
cunoscut
. – Lat. [consobrinus]
verus
, [consobrina]
vera
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia veri
VĂR
s.
verișor
, (pop. și fam.)
veric
,
verișcan
, (
Maram
.)
verincel
.
(
Sunt
veri
primari
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia veri
văr
s. m.,
voc
.
vére
;
pl.
veri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia veri
VĂR veri
m.
Persoană
de
sex
masculin
considerată
în
raport
cu
fiica
sau
fiul
unchiului
ori a
mătușii
. /<lat.
verus, ~a
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia veri
văr (véri),
s.m. –
Grad
de
rudenie
între
copiii
persoanelor
care sînt
frați
și
surori
. – Mr., megl.
ver
,
istr.
veru
„
adevărat
”. Lat.
(consobrinus) vērus
(Cipariu,
Gram
.,
27, 11; Pușcariu 1856; REW 9262), cf. it., v. sp.,
port
.
vero
, prov., cat.
ver
,
v. fr.
voir.
Pentru
evoluția
semantică
, cf. sp.
primo
.
Uz
general
(
ALR,
I, 173).
Sensul
etimologic
s-a
păstrat
în istr. și
poate
și în
vare
, conj. (
atunci
,
căci
), care pare să
reprezinte
lat.
vere
,
formă
azi
înv. și
complet
înlocuită
de
oare
. – Der.
vară
,
s.f. (
corespondentul
feminin
al lui văr);
verișor
,
s.m. (văr);
verișoară
,
s.f. (
vară
);
vărui
,
vb. (a se
numi
văr),
formație
glumeață
,
folosită
rar
, de
ex
. de
Alecsandri
;
verie
, s.f. (
calitatea
de văr). După REW 9180,
vare
provin
din lat.
velle,
soluție
improbabilă
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia veri
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK