Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția usturat definiție dex
usturat
găsește rime pentru
usturat
Cuvinte apropiate:
sturat
,
sturât
,
ustura
,
usturat
USTURÁ,
pers
. 3
ústură
, vb. I. Tranz. A
provoca
cuiva o
senzație
dureroasă
de
înțepătură
, de
urzicare
sau de
arsură
. ♦ Fig. A
provoca
cuiva o
durere
fizică
sau
morală
; a
lovi
, a
îndurera
. – Lat.
ustulare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia usturat
USTURÁ,
pers
. 3
ústură
, vb. I. Tranz. A
provoca
cuiva o
senzație
dureroasă
de
înțepătură
, de
urzicare
sau de
arsură
. ♦ Fig. A
provoca
cuiva o
durere
fizică
sau
morală
; a
lovi
, a
îndurera
. – Lat.
ustulare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia usturat
usturá
vb., ind. prez. 3 sg.
ústură
, imperf. 3 sg.
usturá
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia usturat
usturá
vb., ind. prez. 3 sg.
ústură
, imperf. 3 sg.
usturá
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia usturat
A USTURÁ
pers
3
ústură
tranz
. 1) (
în
construcții
cu
sens
pasiv
) A
supune
unei
senzații
dureroase
(prin
urzicare
,
înțepare
,
arsură
etc.).
Îl
ustură
limba
. 2) (
ființe
) A
face
să
sufere
,
provocând
dureri
fizice
sau
morale
. ♢
~
(
pe cineva
)
inima
(
sau
la
inimă
) a
simți
o
extraordinară
durere
sufletească
. /<lat.
ustulare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia usturat
A USTURÁ
pers
3
ústură
tranz
. 1) (
în
construcții
cu
sens
pasiv
) A
supune
unei
senzații
dureroase
(prin
urzicare
,
înțepare
,
arsură
etc.).
Îl
ustură
limba
. 2) (
ființe
) A
face
să
sufere
,
provocând
dureri
fizice
sau
morale
. ♢
~
(
pe cineva
)
inima
(
sau
la
inimă
) a
simți
o
extraordinară
durere
sufletească
. /<lat.
ustulare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia usturat
usturá (-r, -át),
vb. – A
provoca
cuiva o
senzație
dureroasă
de
înțepătură
, de
urzicare
sau de
arsură
. – Mr.
ustur,
istr.
usturu.
Lat.
ūstŭlāre
(Densusianu,
Rom
.,
XXXIII, 288; Pușcariu 1845; REW 9097), cf.
usca
și it.
ustolare
(
cors
.
usciá
, logud.
usciare
), v. sp.
uslar
(Bierzo
asturar
). – Der.
usturător
, adj. (
caustic
, care
ustură
,
picant
);
usturătură
,
s.f. (
înțepătură
, mîncărime,
usturime
);
usturime
,
s.f. (
senzație
de
arsură
, de mîncărime);
usturos
,
adj. (
picant
);
usturoi
(var. Trans.
ustunoi
), adj. (care
ustură
,
plantă
Alium
sativum
);
usturoiță
,
s.f. (
plantă
cruciferă
cu
miros
de
usturoi
,
Alliaria
officinalis
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia usturat
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK