Joaca acum Serpent! Joaca acum Serpent!

Dictionare: ToateDEXSinonimeAntonimeNeologismeOrtograficArh. & Reg.EtimologicAcademic
Cauta

URL scurt: webdex.ro/urzica
Gaseste rime pentru cuvantul urzica

29 rezultate Dex Online pentru definitie urzica, urzică, urzică

Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: urtica, urzica, urzicar (s.m.), urzicar (s.n.), urzicat, urzică, urzică, urzicea
URZICÁ, urzíc, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) produce o usturime dureroasă (și o bășicare) a pielii prin atingere de sau cu urzici ori de sau cu alte plante (ori animale) urticante. 2. Tranz. Fig. A ironiza, a persifla. – Din urzică.
URZICÁ vb. v. bășica.
URZICÁ vb. v. ironiza, persifla, zeflemisi.
urzicá vb., ind. prez. 1 sg. urzíc, 3 sg. și pl. urzícă
A URZICÁ urzíc tranz. 1) (despre plante urzicătoare sau alți factori de acest gen) A supune unei senzații de usturime (în urma atingerii de piele). 2) (despre persoane) A atinge cu o urzică (sau cu altă plantă urzicătoare), producând usturime. 3) fig. (persoane) A înțepa cu vorba; a ataca cu vorbe usturătoare. /Din urzică
A SE URZICÁ mă urzíc intranz. A simți usturime la atingerea cu urzicile. /Din urzică
în urzici expr. nicăieri; aiurea.
URZICA-RÁȚEI s. v. măcrișul, calului, ștevie.
URZÍCĂ, urzici, s.f. 1. Gen de plante erbacee din familia urticaceelor, cu tulpina și frunzele acoperite cu peri urticanți, folosite în industria textilă, în medicină și în alimentație (Urtica); plantă din acest gen. ♢ Compus: urzică-moartă = plantă erbacee medicinală cu flori roșii-purpurii (Lamium maculatum). 2. Țesătură fabricată din fibrele urzicii (1), din care se confecționează saci. 3. Compus: (Zool.) urzică-de-mare = nume dat mai multor specii de actinii ale căror tentacule sunt urticante. – Lat. urdica (= urtica).
URZÍCĂ s. (BOT.) urzică chinezească (Bochmeria nivea) = ramie; urzică mică (Urtica urens) = (reg.) oieșea, urzicea, urzică crăiască, urzică iute; urzică moartă = a) (Lamium purpureum) sugel, (reg.) țigancă; b) (Lamium album) sugel alb, (reg.) fata-mâței, urzică albă, urzică creață.
urzícă s. f., g.-d. art. urzícii; pl. urzíci
URZÍ//CĂ ~ci f. 1) Plantă cu tulpina erectă, având frunze opuse, inegal dințate, acoperite (ca și tulpina) de peri urticanți, folosită în industria textilă, în medicină și ca aliment. ♢ ~-moartă plantă erbacee asemănătoare cu urzica, dar cu peri neurticanți și cu flori albe sau roșii-purpurii. 2) Țesătură pentru saci, confecționată din fibrele unei astfel de plante. [G.-D. urzicii] /<lat. urdica
urzícă (urzici), s.f. – Plantă din familia urticaceelor (Urtica dioica, U. urens). – Mr. urdzîca, megl. urzică, istr. urzikę. Lat. urtῑca (Pușcariu 1840; REW 9090), cf. it. ortica, prov., cat., sp., port. ortiga, fr. ortie. Trecerea lui tizi este anormală, totuși cf. abruz. ardica, sicil. firdica, arag. jordiga, (x)ordigalat. *urdica, care s-a vrut se explice printr-o contaminare cu gr. ἀδίϰη „urzică” (Meyer-Lübke, ZRPh., VIII, 145; cf. Meyer, Alb. St., IV, 114), sau, mai puțin probabil, cu ardere (Meyer-Lübke, Archiv., CLXVI, 59; cf. împotrivă Corominas, III, 583). – Der. urzica, vb. (a bate cu urzica); urzicar, s.n. (loc de urzici; s.m., fluture, Vannesa urticae); urzicea, s.f. (varietate, de urzică, Urtica urens); urzicuță, s.f. (verbină). Urzicariu, s.n. (Trans., cearșaf) nu pare clar. – Der. neol. urticarie, s.f., din fr. urticaire.
urzícă (urzici), s.f. – Plantă din familia urticaceelor (Urtica dioica, U. urens). – Mr. urdzîca, megl. urzică, istr. urzikę. Lat. urtῑca (Pușcariu 1840; REW 9090), cf. it. ortica, prov., cat., sp., port. ortiga, fr. ortie. Trecerea lui tizi este anormală, totuși cf. abruz. ardica, sicil. firdica, arag. jordiga, (x)ordigalat. *urdica, care s-a vrut se explice printr-o contaminare cu gr. ἀδίϰη „urzică” (Meyer-Lübke, ZRPh., VIII, 145; cf. Meyer, Alb. St., IV, 114), sau, mai puțin probabil, cu ardere (Meyer-Lübke, Archiv., CLXVI, 59; cf. împotrivă Corominas, III, 583). – Der. urzica, vb. (a bate cu urzica); urzicar, s.n. (loc de urzici; s.m., fluture, Vannesa urticae); urzicea, s.f. (varietate, de urzică, Urtica urens); urzicuță, s.f. (verbină). Urzicariu, s.n. (Trans., cearșaf) nu pare clar. – Der. neol. urticarie, s.f., din fr. urticaire.
URZICĂ ÁLBĂ s. v. sugel alb, urzică moartă.
URZICĂ ÁLBĂ s. v. sugel alb, urzică moartă.
URZICĂ CRĂIÁSCĂ s. v. urzică mică.
URZICĂ CRĂIÁSCĂ s. v. urzică mică.
URZICĂ CREÁȚĂ s. v. sugel alb, urzică moartă.
URZICĂ CREÁȚĂ s. v. sugel alb, urzică moartă.
urzícă-de-máre s. f.
URZICĂ IÚTE s. v. urzică mică.
URZICĂ IÚTE s. v. urzică mică.
URZICĂ MOÁRTĂ s. v. paracherniță.
URZICĂ MOÁRTĂ s. v. paracherniță.
urzícă-moártă s. f.
urzícă-moártă s. f.
URZICĂ-NEÁGRĂ s. v. buberic.
URZÍCI s. pl. v. mireasă.
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online - dictionar explicativ roman este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.