definiția trăsnit definiție dex

trăsnit

găsește rime pentru trăsnit
Cuvinte apropiate: trăsnet, trăsni, trăsnit, trosnit

TRĂSNÍT, -Ă,

trăsniți, -te, adj. (Adesea substantivat) 1. Lovit, atins de trăsnet. 2. Zănatic, nebun. ♦ Amețit de băutură; beat. ♦ Năstrușnic, ciudat, extravagant. 3. Fig. Afurisit, blestemat, netrebnic. – V. trăsni1.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia trăsnit

TRĂSNÍT

adj. detunat. (Copac ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia trăsnit

TRĂSNÍT

adj. v. aiurea, aiurit, amețit, băut, beat, bezmetic, bizar, cherchelit, ciudat, curios, descreierat, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, îmbătat, năstrușnic, nebun, neobișnuit, original, paradoxal, singular, smintit, straniu, turmentat, țicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia trăsnit

TRĂSNÍ//T ~tă (~ți, ~te)

1) v. A TRĂSNI și A SE TRĂSNI. 2) și substantival fig. fam. (despre persoane) Care comite fapte neobișnuite; afurisit. ♢ A rămâne (a se opri) (ca) ~ a rămâne încremenit (din cauza unei emoții puternice). /v. a trăsni
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia trăsnit

TRĂSNÍ1,

trăsnesc, vb. IV. 1. Intranz. impers. și unipers. A se produce trăsnete, a cădea trăsnete. ♢ Expr. A trăsni (pe cineva) (ca) din senin = a lovi (pe cineva) în mod neașteptat. (Intranz.) A-i trăsni cuiva ceva (prin cap) sau (rar, tranz.) a-l trăsni (pe cineva) prin minte = a-i veni (cuiva) o idee neașteptată, ciudată, nesăbuită. 2. Tranz. și intranz. A izbi, a lovi cu putere. ♦ Intranz. Fig. A-și manifesta mânia zgomotos și cu furie, strigând, vociferând; a tuna și a fulgera. 3. Refl. Fig. A înnebuni, a se țicni. ♦ Tranz. și refl. A (se) ameți de băutură, a (se) îmbăta. 4. Intranz. (Despre arme de foc) A se declanșa cu zgomot puternic; a pocni, a detuna, a bubui. – Din sl. trĕsnonti.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia trăsnit

TRĂSNÍ2

vb. IV v. trosni.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia trăsnit

TRĂSNÍ

vb. 1. (MET.) a detuna, (reg.) a săgeta, a tuna. (Afară plouă și ~; a ~ un copac.) 2. v. bubui.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia trăsnit

TRĂSNÍ

vb. v. aliena, ameți, apuca, cășuna, chercheli, îmbăta, înnebuni, năzări, sminti, țicni, turmenta, veni.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia trăsnit

trăsní

vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trăsnésc, 3 sg. trăsnéște, imperf. 3 sg. trăsneá; conj. prez. 3 sg. și pl. trăsneáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia trăsnit

A TRĂSN//Í ~ésc 1.

intranz. 1) A se produce un trăsnet (în urma unei descărcări electrice în atmosferă); a detuna. ♢ A-i ~ ceva prin cap a-i veni pe neașteptate o idee (năstrușnică). 2) A produce un zgomot puternic; a detuna; a bubui. 3) fig. (despre persoane) A-și descărca mânia strigând. 4) (despre arme de foc) A se descărca cu zgomot; a bubui; a detuna. 2. tranz. 1) pop. A face să se trăsnească. 2) (ființe, lucruri) A lovi trăsnetul; a detuna; a fulgera. 3) A supune unei lovituri puternice; a izbi cu putere. ♢ A-l ~ pe cineva prin minte a-i veni o idee neașteptată. /<sl. trĕsnonti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia trăsnit

A SE TRĂSN//Í mă ~ésc

intranz. pop. fam. 1) A pierde facultatea de a judeca normal; a-și ieși din minți; a se sminti; a se țicni; a înnebuni; a se aliena; a se scrânti. 2) A se ameți de băutură. /<sl. tresnonti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia trăsnit

trăsní (-nésc, -ít),

vb. – 1. A detuna, a produce trăsnete. – 2. A pocni, a exploda. – 3. A lovi, a descărca, a izbi. – 4. A-i trece subit prin minte. – Mr. triznés, trizniri. Sl. trĕsniti, var. de la trĕsnąti „a percuta” (Cihac, II, 419; Conev 87), cf. sb., cr., slov. tresnuti „a trăsni”. – Der. trăsnet, s.n. (descărcare electrică în atmosferă, explozie, bubuitură); trasnaie (var. trăsneală), s.f. (idee ciudată; pandalie; Arg., furt prin efracție); trăsnit, adj. (atins de trăsnet; lovit, fulgerat; aiurit, nebun, amețit); trăsnitor, adj. (fulminant; s.m., Arg., hoț); paratrăsnet, s.n. (instalație împotriva trăsnetelor; Arg., tramvai), format după fr. paratonnere.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia trăsnit
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar