Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția sucea definiție dex
sucea
găsește rime pentru
sucea
Cuvinte apropiate:
bucea
,
mucea
,
sucă
,
sucnă
,
sulea
,
surcea
SUCÍ,
sucesc
,
vb.
IV
.
1.
Tranz. A
răsuci
un
fir
, o
fibră
textilă
etc.,
pentru
a-i da o
rezistență
mai
mare
sau
pentru
a
confecționa
anumite
obiecte
. ♦ Tranz. și refl. A (se)
înfășura
, a (se)
încolăci
.
2.
Tranz. A da unui
obiect
o
mișcare
de
rotație
; a
întoarce
, a
învârti
.
Sucește
butonul
aparatului
. ♦ A
întoarce
pe o
parte
și pe alta, pe toate
părțile
. ♦ Fig. A
hărțui
pe cineva cu
întrebările
, cu
insistențele
. ♦ Refl. Fig. A se
agita
, a se
zbuciuma
, a-și
frământa
mintea
pentru
a
ieși
dintr-o
încurcătură
,
pentru
a
găsi
o
soluție
.
3.
Tranz. și refl. A
face
să-și
schimbe
sau a-și
schimba
(
brusc
)
poziția
corpului
sau a unei
părți
a
corpului
; a (se)
întoarce
în altă
direcție
. ♦ Tranz. A-și
scrânti
, a-și
luxa
o
parte
a
corpului
. ♦ Tranz. A
răsuci
cu o
mișcare
violentă
gâtul
unei
ființe
,
pentru
a o
ucide
.
4.
Refl. și tranz. A
lua
sau a da o
poziție
nefirească
; a (se)
strâmba
. ♢ Expr. (Tranz.)
A
suci
vorba
sau
a o
suci
= a da
alt
curs
sau
alt
înțeles
convorbirii
,
pentru
a-și
ascunde
gândurile
, a
ocoli
adevărul
. – Din sl.
sucon, sukati.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia sucea
SUCÍ
vb.
1.
v.
rula
.
2.
v.
răsuci
.
3.
v.
frământa
.
4.
v.
contorsiona
.
5.
v.
încolăci
.
6.
v.
foi
.
7.
a (se)
întoarce
, a (se)
învârti
, a (se)
răsuci
, a (se)
roti
, (
reg
.) a (se)
rotila
. (A ~
cheia
în
broască
.)
8.
v.
luxa
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia sucea
SUCÍ
vb. v.
castra
,
jugăni
,
metamorfoza
,
modifica
,
preface
,
preschimba
,
schimba
,
scopi
,
steriliza
,
transforma
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia sucea
A suci
≠ a
desuci
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia sucea
sucí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
sucésc
,
imperf. 3 sg.
suceá;
conj. prez. 3 sg. și pl.
suceáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia sucea
A SUC//Í ~ésc
tranz.
1)
(
ațe
,
frânghii
,
sârme
etc.)
A
învârti
în
jurul
propriei
axe
. 2) A
supune
unei
mișcări
de
rotație
. 3)
(
obiecte
de
rezistență
redusă
,
materiale
textile
etc.)
A
înfășura
în
formă
de
sul
; a
rula
. ♢
~ o
țigară
a
înfășura
o
foiță
cu
tutun
pentru
a
face
o
țigară
. 4)
(
obiecte
)
A
întoarce
pe toate
părțile
(
cercetând
cu
privirea
); a
învârti
. ♢
~ și a
răsuci
(pe cineva)
a) a
necăji
(pe cineva) cu
întrebări
pentru
a
afla
ceva; a
descoase
; b) a
examina
pe toate
fețele
. 5)
fam. (
mâini
,
picioare
,
degete
)
A
scoate
din
încheietură
; a
scrânti
; a
luxa
. ♢
A-i ~ cuiva
capul
(
sau
mințile
)
a
face
pe cineva să-și
piardă
dreapta
judecată
. 6) A
face
să se
sucească
. /<sl.
sucon, sukati
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia sucea
A SE SUC//Í mă ~ésc
intranz.
1) A-și
schimba
brusc
poziția
corpului
. 2) A nu avea
astâmpăr
; a se
învârti
într-o
parte
și în alta (
fără
rost
); a se
fâțâi
. 3)
fig.
rar
A-și
frământa
mintea
(
pentru
a
ieși
dintr-o
încurcătură
). /<sl.
sucon, sukati
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia sucea
sucí (-césc, -ít),
vb. –
1.
A învîrti, a
roti
. –
2.
A
înșuruba
. –
3.
A
întoarce
, a
face
să se
întoarcă
. –
4.
A
scrînti
, a
luxa
o
articulație
. –
5.
A
face
sul
, a
bobina
. –
6.
A
schimba
direcția
,
poziția
. –
7.
(Cu pron.
o
) A
tergiversa
. –
8.
(Refl.) A se
grăbi
, a se
agita
. – Mr.
șuțăscu, șușire,
megl.
suciǫs
. Sl.
sukati, sučą
(Miklosich,
Slaw. Elem.,
47; Cihac, II, 378), cf. bg.
sučă
, sb., slov.
sukati
,
rus
.
sučitĭ
. – Der.
suceală
,
s.f. (
întorsătură
);
sucit
,
adj. (
întors
;
capricios
,
nemulțumit
;
ciudat
,
bizar
);
sucitor
(var.
ciucitor
), s.n. (
vergea
,
sul
de
lemn
pentru
întins
aluatul
;
rulou
);
sucitoare
, s.f. (
sucitor
,
capîntortură
, Junx torquilla);
sucitură
,
s.f. (
faptul
de a
suci
;
întorsătură
;
cotitură
;
cablu
,
funie
;
entorsă
;
capriciu
), din sl.
rasukati,
sau din
suci
,
cu pref.
răs
-
;
răsucea
(var. Trans.
răsucă, răsucătoare
), s.f. (un
fel
de
fus
);
răsuceală
,
s.f. (
sucire
);
răsucitor
,
adj. (care
răsucește
);
răsucitoare
,
s.f. (
opritoare
la
ferăstrăul
de
mînă
);
presuceală,
s.f. (
bucată
de
lemn
cu cîrlig
metalic
care
ajută
la
împletirea
nojițelor
). – Din
rom
.
provine
bg.
rasučală
„
batic
” (Capidan,
Raporturile
,
224).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia sucea
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK