Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția sublimă definiție dex
sublimă
găsește rime pentru
sublimă
Cuvinte apropiate:
sublim
,
sublima
,
sublimat
SUBLÍM, -Ă,
sublimi
, -e,
adj., s.n.
1.
Adj. Care se
ridică
sau se
află
la o
mare
înălțime
în
ierarhia
valorilor
(
morale
,
estetice
,
intelectuale
), la cel mai
înalt
grad
de
desăvârșire
, de
frumusețe
;
măreț
,
superb
,
înălțător
,
minunat
.
Sublima
Poartă
=
guvernul
sultanului
în
vechiul
Imperiu
Otoman
;
Poarta
Otomană
.
2.
S.n.
Forma
cea
mai
înaltă
a
perfecțiunii
(în
estetică
,
artă
);
desăvârșire
. – Din fr.
sublime
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia sublimă
SUBLÍM
adj., s.
1.
adj.
desăvârșit
,
excepțional
,
extraordinar
,
formidabil
,
ideal
,
magistral
,
minunat
,
perfect
,
splendid
,
superb
, (înv.)
săvârșit
.
(O
interpretare
~.)
2.
s.
desăvârșire
,
perfecțiune
.
(~ul este o
categorie
estetică
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia sublimă
Sublim
≠
banal
,
grotesc
,
infam
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia sublimă
sublím
adj. m. (
sil
.
-blim
), pl.
sublími
;
f. sg.
sublímă,
pl.
sublíme
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia sublimă
sublím
s. n. (
sil
.
-blim
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia sublimă
SUBLÍM
1
n
.
Formă
superioară
a
perfecțiunii
, a
desăvârșirii
. [
Sil
.
su
-blim
] /<fr.
sublime
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia sublimă
SUBLÍM
2
~ă (~i, ~e)
Care se
caracterizează
prin cel mai
înalt
grad
de
desăvârșire
într-o
ierarhie
de
valori
;
divin
;
înălțător
.
Muzică
~
ă
.
/<fr.
sublime
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia sublimă
SUBLÍM, -Ă
adj.
Aflat
la un
înalt
grad
de
perfecțiune
, de
desăvârșire
morală
sau
intelectuală
;
superb
,
înălțător
. ♦ De o
perfecțiune
, de o
frumusețe
neîntrecută
. //
s.n.
Forma
cea
mai
înaltă
a
perfecțiunii
. [Cf. fr., it.
sublime
, lat.
sublimis
–
ridicat
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia sublimă
SUBLÍM, -Ă
I.
adj.
aflat
la un
înalt
grad
de
perfecțiune
, de
desăvârșire
morală
sau
intelectuală
;
superb
,
înălțător
. ♢ de o
perfecțiune
, de o
frumusețe
neîntrecută
. II. s.n.
categorie
a
esteticii
, care
exprimă
însușirea
unor
obiecte
sau
procese
de o
amploare
neobișnuită
, a unor
acte
umane
de
excepțională
noblețe
morală
,
capabile
să
provoace
un
sentiment
de
elevație
,
uimire
și
admirație
;
forma
cea
mai
înaltă
a
perfecțiunii
. (< fr.
sublime
, lat.
sublimis
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia sublimă
SUBLIMÁ,
sublimez
,
vb. I.
1.
Intranz. (
Despre
corpuri
chimice
) A
trece
(prin
încălzire
) din
starea
solidă
direct
în
stare
gazoasă
,
fără
a mai
trece
prin
starea
lichidă
. ♦ A
trece
dintr-o
stare
cristalină
în
stare
de
vapori
și
apoi
din
nou
în
stare
de
cristale
, prin
condensarea
vaporilor
.
2.
Refl., tranz. și intranz. A (se)
transpune
pe un
plan
superior
, în
sentimente
superioare
. ♦ Fig. A (se)
purifica
, a (se)
rafina
. – Din fr.
sublimer.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia sublimă
sublimá
vb. (
sil
.
-bli-),
ind. prez. 1 sg.
subliméz
, 3 sg. și pl.
sublimeáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia sublimă
A SUBLIM//Á ~éz 1.
intranz. (
despre
substanțe
)
A
trece
din
stare
solidă
direct
în
stare
gazoasă
(
evitând
starea
lichidă
). 2.
tranz. fig. entimente,
pasiuni
)
A
ridica
până la
sublim
. [
Sil
.
su
-bli-]
/<fr.
sublimer
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia sublimă
SUBLIMÁ
vb. I. intr.
1.
(
Despre
substanțe
) A
trece
din
stare
solidă
direct
în
stare
gazoasă
.
2.
A
curăța
de
orice
amestec
impur
sau
străin
.
3.
(
Despre
instincte
,
pasiuni
) A
transforma
într-un
sentiment
superior
; a
ridica
până la
sublim
. [< fr.
sublimer
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia sublimă
SUBLIMÁ
vb.
I. intr. 1. (
despre
substanțe
) a
trece
din
stare
solidă
direct
în
stare
de
vapori
. 2. a
curăța
de
orice
amestec
impur
sau
străin
. ♢ (psihan.) a
deplasa
energia
izvorâtă
din
porniri
instinctuale
și
egoiste
spre
atingerea
unor
scopuri
altruiste
și
spirituale
. II. refl., tr., intr. a (se) transpunse pe un
plan
superior
, în
sentimente
superioare
. ♢ (fig.) a (se)
purifica
, a se
rafina
. (< fr.
sublimer
, lat.
sublimare
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia sublimă
Sublíma Poártă
s. pr. f. (
sil
.
-bli-
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia sublimă
Sublíma Poártă
s. pr. f. (
sil
.
-bli-
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia sublimă
SUBLIMAT COROSÍV
s.
(
CHIM
.)
clorură
mercurică
, (pop.)
săricică
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia sublimă
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK