Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția spoi definiție dex
spoi
găsește rime pentru
spoi
Cuvinte apropiate:
apoi
,
poi
,
săpoi
,
sloi
,
soi
,
soi
,
soi
,
spoi
,
spoit
,
spor
,
spor
,
spori
,
spot
,
stoi
SPOÍ
,
spoiesc
, vb.
IV
. Tranz.
1.
A
acoperi
o
suprafață
cu un
strat
subțire
de var; a
vărui
.
2.
A
acoperi
un
vas
sau un
obiect
de
metal
cu un
strat
subțire
dintr-un
metal
protector
. ♦ Refl. Fig. A-și
însuși
în
mod
superficial
maniere
civilizate
,
noțiuni
de
cultură
etc. a se
ciopli
.
3.
A
unge
(pe
deasupra
). ♦ (Peior.) A (se)
farda
. – Din sl.
supojiti
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia spoi
SPOÍ
vb.
1.
v.
vărui
.
2.
v.
cositori
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spoi
SPOÍ
vb. v.
arginta
,
auri
,
farda
,
lipi
,
machia
,
murui
,
polei
,
sufla
,
vopsi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia spoi
spoí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
spoiésc
,
imperf. 3 sg.
spoiá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
spoiáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia spoi
A SPO//Í ~iésc
tranz.
1)
(
obiecte
sau
piese
de
metal
)
A
acoperi
cu un
metal
inoxidabil
(în
scop
protector
sau/și
decorativ
); a
polei
; a
sufla
; a
metaliza
.
~ cu
cositor
.
2)
rar
A
acoperi
cu (un
strat
subțire
de) var; a
vărui
. 3)
(
corpuri
)
A
unge
pe
deasupra
cu
ou
sau cu
grăsime
(
pentru
înfrumusețare
). 4)
iron.
A da cu
fard
; a
farda
; a
sulimeni
. /<sl.
supojiti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia spoi
A SE SPO//Í mă ~iésc
intranz. (
despre
persoane
)
A-și
însuși
unele
elemente
superficiale
de
cultură
. /<sl.
supojiti
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia spoi
spoí (-oésc, -ít),
vb. –
1.
A
vărui
, a da cu var
pereții
. –
2.
A
cositori
, a
acoperi
un
vas
cu un
metal
protector
. –
3.
A mîzgăli, a
boi
, a
unge
, a mînji. –
4.
(Refl.) A se
boi
, a se
farda
, a se
sulemeni
. –
5.
(Refl.) A se
cizela
, a se
rafina
, a se
civiliza
. Sl.
spoiti
„a
lipi
” (Cihac, II, 358; Conev 63), cf. sb.
spojiti
„a
cositori
”. – Der.
spoială
,
s.f. (
văruit
,
spoit
;
cositorit
;
superficialitate
,
lustru
fără
consistență
);
spoi,
s.n. (
fard
,
pictură
);
spoit
,
s.n. (
văruit
;
cositorit
;
zugrăveală
);
spoitor
,
s.m. (cel care
spoiește
;
piatră
acră
;
vinețea
,
Centaurea
moschata
);
spoitoreasă
,
s.f. (
chivuță
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia spoi
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK