Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția secretar definiție dex
secretar
găsește rime pentru
secretar
Cuvinte apropiate:
secreta
,
secreta
,
secretar
,
secretară
,
secretare
,
secretat
,
secreter
,
secretor
SECRETÁR, -Ă,
secretari
, -e,
subst.
I.
S.m. și f.
1.
Persoană
care
conduce
secretariatul
(
1
) într-o
întreprindere
sau într-o
instituție
,
lucrând
pe
lângă
conducerea
instituției
sau
întreprinderii
respective
. ♢
Secretar de
redacție
=
persoană
însărcinată
cu
centralizarea
și
coordonarea
materialului
care se
publică
într-un
ziar
sau într-o
revistă
și
răspunde
de
felul
cum
se
prezintă
publicația
. ♦
Persoană
care
rezolvă
lucrările
curente
și
corespondența
privată
a cuiva (în
calitate
de
angajat
particular
al
acestuia
).
2.
(În
structura
organizatorică
a unor
partide
și
organizații
)
Denumire
a unor
funcții
eligibile
de
conducere
. ♢
Secretar
general
=
persoană
aleasă
în
cadrul
congresului
sau
conferinței
unui
partid
politic
pentru
coordonarea
activității
acestuia
.
3.
Funcționar
sau
demnitar
care
pregătește
lucrările
și
duce
la
îndeplinire
hotărârile
organului
suprem
al
puterii
sau al
administrației
de
stat
, al
conducerii
altui
organ
central
etc. ♢
Secretar de
stat
= (în unele
țări
)
ministru
al
Afacerilor
Externe
.
II.
S.n.
Mobilă
prevăzută
cu
sertare
(în care se
țin
documente
,
acte
etc.) și cu
placă
rabatabilă
care
servește
la
scris
. [
Scris
, și: (
II
)
secrétaire
.
= Var.: (
II
)
secretér
s.n.]. – Din fr.
secrétaire
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia secretar
secretár
(
persoană
) s. m. (
sil
.
-
cre
-
), pl.
secretári
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia secretar
secretár
(
mobilă
) s. n. (
sil
.
-
cre
-
), pl.
secretáre
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia secretar
SECRETÁR ~ă ( ~i, ~e)
m.
și
f.
1)
Slujbaș
însărcinat
cu
lucrări
de
secretariat
.
~
particular
. 2)
Persoană
care
scrie
procesul
-
verbal
al unei
adunări
. 3)
Funcționar
care
pregătește
lucrările
și
duce
la
îndeplinire
hotărârile
organului
suprem
al
puterii
de
stat
,
ale
unui
minister
ori
ale
conducerii
altui
organ
administrativ
sau
politic
. /<fr.
secrétaire
,
lat.
secretarius
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia secretar
SECRETÁR
s.n.
(
Liv.
)
Mobilă
în care se
țin
scrisori
,
hârtii
etc. [Var.
secreter
s.n.,
scris
și
secretaire
. / cf. fr.
secrétaire
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia secretar
SECRETÁR, -Ă
s.m. și f.
1.
Persoană
care
rezolvă
lucrările
curente
într-o
întreprindere
, într-o
instituție
administrativă
sau
științifică
. ♦
Persoană
care
redactează
procesul
-
verbal
asupra
lucrărilor
și
discuțiilor
desfășurate
în
cadrul
unei
ședințe
. ♢
Secretar de
redacție
=
colaborator
din
redacția
unei
publicații
care
centralizează
și
coordonează
materialul
pregătit
pentru
tipar
. ♦ Cel care ține
lucrările
cuiva, care
scrie
(după
dictare
)
corespondența
cuiva.
2.
Persoană
care
face
parte
din
conducerea
unei
organizații
politice
sau de
masă
și care
conduce
munca
operativ
, pe
baza
hotărârilor
luate
de
organele
colective
respective
. [< fr.
secrétaire
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia secretar
SECRETÁR
1
, -Ă
I.
s. m. f.
1.
persoană
care
rezolvă
lucrările
curente
de
birou
într-o
întreprindere
, într-o
instituție
administrativă
sau
științifică
. ♢ cel care
redactează
procesul
-
verbal
asupra
lucrărilor
și
discuțiilor
în
cadrul
unei
ședințe
. o ~ de
redacție
=
colaborator
din
redacția
unei
publicații
sau
edituri
care
centralizează
și
coordonează
materialul
pregătit
pentru
tipar
. ♢ cel care ține
lucrările
cuiva, care
scrie
(după
dictare
)
corespondența
cuiva. 2.
persoană
care
face
parte
din
conducerea
unei
organizații
politice
sau de
masă
și care
conduce
munca
operativ
, pe
baza
hotărârilor
luate
de
organele
colective
respective
. o ~
general
=
înalt
funcționar
însărcinat
cu
organizarea
și
conducerea
unor
adunări
,
organisme
,
societăți
etc. 3. ~ de
stat
=
înalt
funcționar
care
conduce
un
departament
ministerial
; (în unele
țări
)
ministru
al
afacerilor
externe
;
cardinal
însărcinat
cu
relațiile
externe
ale
Vaticanului
. II. s. n.
mobilă
în care se
țin
scrisori
,
hârtii
etc. (< lat.
secretarius
, fr.
secrétaire
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia secretar
SECRETÁR
2
s. m.
serpentar
. (< fr.
secrétaire
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia secretar
prim-secretár
s. m. (
sil
.
-
cre
-
),
art
.
prímul
-secretár;
pl.
primi
-
secretári
,
art
.
prímii
-
secretári
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia secretar
SECRETAR DE STÁT
s. v.
ministru
de
externe
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia secretar
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK