Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția rezonantei definiție dex
rezonantei
găsește rime pentru
rezonantei
REZONÁNT, -Ă,
rezonanți
, -te,
adj. (
Despre
corpuri
sau
sisteme
fizice
)
Capabil
să
intre
în
rezonanță
. – Din fr.
résonnant.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia rezonantei
rezonánt
adj. m., pl.
rezonánți
;
f. sg.
rezonántă
, pl.
rezonánte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia rezonantei
REZONÁN//T ~tă (~ți, ~te
) 1) Care ține de
rezonanță
;
propriu
rezonanței.
Cavitate
~
tă
. 2)
(
despre
sunete
)
Care
răsună
;
răsunător
. 3)
(
despre
sisteme
fizice
)
Care are
proprietatea
de a
intra
în
rezonanță
.
Circuit
~
. /<fr.
résonnant
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia rezonantei
REZONÁNT, -Ă
adj.
Care se
află
în
stare
de
rezonanță
. ♦ Care
răsună
,
răsunător
. V.
sonor
. [< fr.
résonnant
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia rezonantei
REZONÁNT, -Ă
adj.
1. (fiz.)
susceptibil
de a
intra
în
rezonanță
. 2.
răsunător
,
sonor
. (< fr.
résonnant
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia rezonantei
REZONÁNȚĂ
,
rezonanțe
, s.f.
1.
Proprietate
a unor
corpuri
sau a unor
încăperi
de a
intensifica
și a
prelungi
sunetele
;
răsunet
.
2.
Stare
de
vibrație
în care se
găsește
un
corp
sau un
sistem
fizic
când
asupra
lui se
exercită
o
acțiune
exterioară
periodică
, cu o
frecvență
egală
ori
apropiată
cu
frecvența
proprie
vibrației
corpului
sau a
sistemului
. ♢
Cutie
de
rezonanță
=
cavitate
al
cărei
volum
de
aer
este
capabil
să
oscileze
și să
amplifice
sunete
.
3.
(
Med
.)
Tulburare
de
gândire
la
schizofrenici
,
caracterizată
prin
înlocuirea
legăturilor
de
fond
ale
acțiunilor
prin
relații
verbale
, de
obicei
făcute
după
asonanță
,
rimă
sau
localizare
în
timp
sau
spațiu
. – Din fr.
résonance
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia rezonantei
REZONÁNȚĂ
s.
răsunet
,
sonoritate
,
timbru
,
ton
.
(~ unui
flaut
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia rezonantei
REZONÁNȚĂ
s. v.
răsunet
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia rezonantei
rezonánță
s. f., g.-d.
art
.
rezonánței;
pl.
rezonánțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia rezonantei
REZONÁNȚ//Ă ~e
f.
1)
Proprietate
a unor
obiecte
de a
intensifica
și de a
prelungi
sunetele
.
Cutie
de ~
. 2)
fiz.
Fenomen
de
apariție
a
oscilațiilor
sub
acțiunea
altor
oscilații
de (
aproape
)
aceeași
frecvență
.
~
mecanică
. 3)
fig.
Efect
produs
de un
eveniment
,
fapt
etc.
asupra
cuiva;
răsunet
;
ecou
. /<fr.
résonnance
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia rezonantei
REZONÁNȚĂ
s.f.
1.
Fenomen
care se
produce
când
un
corp
de
dimensiuni
mari
poate
fi
făcut
să
vibreze
sub
acțiunea
unei
forțe
aplicate
la
intervale
regulate
. ♦
Proprietate
a unor
corpuri
, a unor
încăperi
etc. de a
întări
și
prelungi
sunetele
. ♢
Cutie
de
rezonanță
=
cutie
care
produce
rezonanța
unui
instrument
cu
coarde
.
2.
Creștere
puternică
a
secțiunii
eficace
a unei
reacții
nucleare
pentru
anumite
valori
ale
energiei
particulei
-
proiectil
.
3.
Teoria
rezonanței
=
concepție
reprezentând
o
dezvoltare
a
teoriei
mezomeriei
, care
stabilește
, cu
ajutorul
unor
metode
ale
mecanicii
cuantice
,
structura
particulelor
chimice
.
4.
Ecou
,
răspuns
,
rezultat
. [Cf. lat.
resonantia
, fr.
résonance
, it.
risonanza
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia rezonantei
REZONÁNȚĂ
s. f.
1.
fenomen
care se
produce
când
un
corp
de
dimensiuni
mari
poate
fi
făcut
să
vibreze
sub
acțiunea
unei
forțe
aplicate
la
intervale
regulate
;
proprietate
a unor
corpuri
sau
încăperi
de a
întări
și
prelungi
sunetele
. o
cutie
de ~ =
cutie
care
produce
rezonanța
unui
instrument
cu
coarde
. 2.
creștere
puternică
a
secțiunii
eficace
a unei
reacții
nucleare
pentru
anumite
valori
ale
energiei
particulei
-
proiectil
. 3. (
chim
.)
teorie
a
mezomeriei
,
potrivit
căreia
structura
reală
a unei
particule
chimice
este un
fenomen
dinamic
ce
presupune
un
tip
special
de
mișcare
oscilatorie
a
electronilor
de
valență
. 4. (fig.)
ecou
,
rezultat
,
răsunet
. 5. (lingv.)
timbru
(II). (< fr.
résonance
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia rezonantei
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK