Joaca acum Serpent! Joaca acum Serpent!

Dictionare: ToateDEXSinonimeAntonimeNeologismeOrtograficArh. & Reg.EtimologicAcademic
Cauta

URL scurt: webdex.ro/refec
Gaseste rime pentru cuvantul refec

15 rezultate Dex Online pentru definitie refec, refeca, refeca

Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: rebec, refec, refeca, refeca
REFÉC, refecuri, s.n. Cusătură cu ajutorul căreia se îmbină două bucăți de material textil, ale căror margini se îndoaie și se prind sub îndoitură, ca nu se destrame; refecătură. ♢ Expr. A lua (pe cineva) la refec sau (rar) a trage (cuiva) un refec = a mustra pe cineva cu asprime, a-l critica, a-i cere socoteală. – Cf. refeca.
REFÉC s. (reg.) refecătură. (~ la o haină.)
REFÉC s. v. tiv, tivitură.
reféc s. n., pl. refécuri
REFÉC ~uri n. Cusătură prin care se îmbină două bucăți de țesătură, îndoind marginile ca nu se destrame. ♢ A lua pe cineva la ~ a certa rău pe cineva; a lua la trei parale. /cf. a refeca
a lua la rapanghel / la refec / la rost / la trei păzește expr. (pop.) a reproșa, a certa.
REFECÁ, reféc, vb. I. Tranz. 1. A coase un refec. 2. A detașa cu ferăstrăul marginile teșite ale scândurilor brute, pentru a obține scânduri paralelipipedice. – Cf. lat. refricare.
REFECÁ, reféc, vb. I. Tranz. 1. A coase un refec. 2. A detașa cu ferăstrăul marginile teșite ale scândurilor brute, pentru a obține scânduri paralelipipedice. – Cf. lat. refricare.
REFECÁ vb. v. tivi.
REFECÁ vb. v. tivi.
refecá vb., ind. prez. 1 sg. reféc, 3 sg. și pl. refécă
refecá vb., ind. prez. 1 sg. reféc, 3 sg. și pl. refécă
A REFECÁ reféc tranz. (obiecte confec-ționate din materiale textile) A înzestra cu un refec; a tivi. /cf. lat. reficare
A REFECÁ reféc tranz. (obiecte confec-ționate din materiale textile) A înzestra cu un refec; a tivi. /cf. lat. reficare
refecá (reféc, át), vb. – A coase cu refec, a tivi. – Mr. arufec(are). Origine necunoscută. Der. din sl. (Cihac, II, 311) este cît se poate de improbabilă (Byhan 329). Din lat. refrĭcāre (Pușcariu 1426; REW 7159) sau *orĭfĭcāreorĭfĭcium, cf. port. refegar (Candrea, GS, III, 426; Candrea; REW 7159N), sau din lat. *refĭccāre „a întări”, cf. it. ficcare (Tiktin) nu sînt convingătoare. – Der. refec, s.n. (cusătură de îmbinare, tiv; ceartă, dojană); refecătură, s.f. (însăilare, tiv).
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online - dictionar explicativ roman este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.