Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția recunoscut definiție dex
recunoscut
găsește rime pentru
recunoscut
Cuvinte apropiate:
necunoscut
,
recunoscut
RECUNOSCÚT, -Ă,
recunoscuți
, -te,
adj.
1
.
Identificat
,
cunoscut
.
2
.
Acceptat
(ca
bun
, ca
adevărat
, ca
valabil
);
mărturisit
,
declarat
. ♦
Considerat
,
consacrat
ca
autoritate
în
materie
;
notoriu
. ♦ (
Despre
un
guvern
, un
stat
etc.)
Acceptat
ca
îndreptățit
să-și
exercite
puterea
și să
întrețină
relații
diplomatice
cu alte
state
. ♦ (
Despre
un
copil
natural
)
Declarat
ca
legitim
.
3
. (
Despre
o
poziție
, o
formație
militară
etc.)
Cercetat
îndeaproape
,
cunoscut
. – V.
recunoaște
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia recunoscut
RECUNOSCÚT
adj.
1.
identificat
.
(
Hoț
~.)
2.
v.
fățiș
.
3.
v.
acceptat
.
4.
v.
consacrat
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia recunoscut
Recunoscut
≠
nerecunoscut
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia recunoscut
RECUNOSCÚT, -Ă
adj.
Cunoscut
;
admis
,
acceptat
ca
autoritate
în
materie
;
celebru
,
notoriu
. ♦
Declarat
,
mărturisit
. [<
recunoaște
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia recunoscut
RECUNOSCÚT, -Ă
adj.
1.
identificat
,
cunoscut
. 2.
admis
,
acceptat
(ca
valabil
). ♢
considerat
,
consacrat
ca
autoritate
în
materie
;
celebru
. ♢
declarat
,
mărturisit
. (<
recunoaște
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia recunoscut
RECUNOÁȘTE,
recunósc
,
vb. III. Tranz.
1
. A
identifica
un
lucru
, o
persoană
etc.
cunoscute
mai
înainte
. ♦ A
deosebi
ceva după
anumite
semne
caracteristice
. ♦ Refl. A-și
descoperi
în
altul
trăsăturile
caracteristice
, a se
regăsi
în
altul
.
2
. A
admite
(ca
existent
, ca
bun
, ca
valabil
); a
mărturisi
. ♦ A
considera
pe cineva sau ceva
merituos
,
valoros
. ♦ A
declara
că
acceptă
sau a
admite
tacit
o
anumită
situație
nou
creată
în
relațiile
internaționale
. ♦ A
declara
un
copil
natural
ca
legitim
.
3
. (
Mil
.) A
cerceta
terenul
și
pozițiile
inamice
; a
cerceta
terenul
pe unde
urmează
să
meargă
o
unitate
.
4
. A se
arăta
recunoscător
față
de cineva sau de ceva. –
Re
1
-
+
cunoaște
(după fr.
reconnaître
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia recunoscut
RECUNOÁȘTE
vb.
1.
a
cunoaște
, a
identifica
, a
ști
.
(
Cum
îl
poți
~.)
2.
(prin Olt.) a
semui
.
(L-
am
~
imediat
pe X.)
3.
v.
regăsi
.
4.
(
JUR
.)
a
confirma
, a
întări
, a
valida
.
(L-a ~ în
funcție
.)
5.
(înv.) a
cunoaște
.
(Își ~
greșeala
.)
6.
v.
mărturisi
.
7.
v.
declara
.
8.
a
accepta
, a
admite
, a
mărturisi
.
(Până la
urmă
a ~ că
așa
este.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia recunoscut
A recunoaște
≠ a
nega
, a
tăgădui
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia recunoscut
recunoáște
vb.
cunoaște
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia recunoscut
A RECUNOÁȘTE recunósc
tranz.
1) (
persoane
,
obiecte
)
A
identifica
(
ușor
) la o nouă
întâlnire
.
~
locurile
natale
. 2)
(
ființe
,
lucruri
)
A
deosebi
de
altele
de
același
fel
(după
anumite
semne
); a
cunoaște
.
~ pe cineva după
voce
. 3) A
considera
ca
veritabil
sau ca
legitim
.
~ un
guvern
. 4)
mil
. (
poziții
ale
inamicului
) A
cerceta
pentru
a
culege
informații
. /
re
- + a
cunoaște
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia recunoscut
A SE RECUNOÁȘTE mă recunósc
intranz.
A-și
vedea
copia
sau
asemănarea
(într-o
oglindă
, într-un
portret
etc.). /
re
- + a se
cunoaște
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia recunoscut
RECUNOÁȘTE
vb. III. tr.
1.
A
identifica
un
lucru
, o
persoană
etc.
cunoscute
mai
înainte
. ♦ A
considera
și a
arăta
că (un
guvern
, un
stat
) este
îndreptățit
să-și
exercite
puterea
, să
existe
.
2.
A
admite
ca
bun
, ca
adevărat
; a
mărturisi
.
3.
A
cerceta
terenul
pe unde
urmează
să
meargă
o
unitate
.
4.
A se
arăta
recunoscător
. [P.i.
recunósc
. / <
re
-
+
cunoaște
, după fr.
reconnaître
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia recunoscut
RECUNOÁȘTE
vb.
I. tr. 1. a
identifica
un
lucru
, o
persoană
etc.
cunoscute
mai
înainte
. 2. a
admite
ca
bun
, ca
adevărat
; a
mărturisi
. 3. (
jur
.) a
considera
și a
arăta
că (un
guvern
, un
stat
) este
îndreptățit
să-și
exercite
puterea
, să
existe
. 4. (
mil
.) a
cerceta
terenul
pe unde
urmează
să
meargă
o
unitate
. 5. a se
arăta
recunoscător
. II. refl. a-și
descoperi
în
altul
trăsăturile
caracteristice
. (după fr.
reconnaître
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia recunoscut
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK