Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția radicali definiție dex
radicali
găsește rime pentru
radicali
Cuvinte apropiate:
radical
RADICÁL, -Ă,
radicali, -e,
adj., s.m.
I.
Adj.
1.
De
bază
,
fundamental
,
esențial
. ♦ (
Adverbial
) Din
temelie
, cu
desăvârșire
,
complet
. ♦ (
Despre
tratamente
,
leacuri
) Care
vindecă
în
întregime
,
complet
.
2.
Care
preconizează
reforme
adânci
,
acțiuni
hotărâtoare
;
schimbări
fundamentale
.
II.
S.m.
1.
(
Mat
.)
Rădăcină
. ♦
Simbolul
matematic
care
exprimă
o
extragere
de
rădăcină
. ♢ (
Mat
.; în
sintagmele
)
Axă
radicală
=
locul
geometric
al
punctelor
din
plan
care au
aceeași
putere
față
de
două
cercuri
date
,
reprezentat
printr-o
dreaptă
perpendiculară
pe
linia
care
unește
centrele
cercurilor
.
Plan
radical
=
locul
geometric
al
punctelor
din
spațiu
având
aceeași
putere
față
de
două
sfere
date
,
reprezentat
printr-un
plan
.
2.
(
Chim
.)
Grupare
de
atomi
care
rămâne
neschimbată
într-o
reacție
chimică
și care se
comportă
ca un
element
unic
.
3.
(Lingv.)
Rădăcină
. – Din fr.
radical
,
germ.
Radikal.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia radicali
RADICÁL
adj., s.
1.
adj. v.
esențial
.
2.
adj. v.
drastic
.
3.
s.
(
MAT
.)
rădăcină
.
(~ al unui
număr
.)
4.
s.
(LINGV.)
rădăcină
.
(~ al unui
cuvânt
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia radicali
radicál
adj. m., pl.
radicáli;
f. sg.
radicálă
,
pl.
radicále
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia radicali
radicál
s. m., pl.
radicáli
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia radicali
RADICÁL
1
adv.
Din
temelie
; cu
desăvârșire
; în
întregime
;
complet
. /<fr.
radical
, germ.
Radikal
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia radicali
RADICÁL
2
~ă (~i, ~e
) 1) Care ține de
esența
lucrurilor
sau a
fenomenelor
; de
bază
;
fundamental
;
esențial
.
Deosebire
~
ă
. 3)
și
substantival
(
despre
persoane
sau
despre
ma
-nifestările
lor
)
Care ține de
radicalism
;
propriu
radicalismului
. 3)
(
despre
tratamente
,
medicamente
)
Care
vindecă
complet
. /<fr.
radical
, germ.
Radikal
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia radicali
RADICÁL
3
~ă
(
~i, ~e
)
(
despre
legume
,
spini
etc.
) Care
crește
de la
rădăcină
. /<fr.
radical
, germ.
Radikal
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia radicali
RADICÁL
4
~i
m
. 1)
mat
.
Număr
care,
ridicat
la o
anumită
putere
, dă
numărul
dat
;
rădăcină
. 2)
mat
.
Simbol
care
indică
operația
de
extragere
a
rădăcinii
. 3)
chim
.
Grup
de
atomi
care se
comportă
în
reacțiile
chimice
ca un
element
unic
,
fără
a se
modifica
. 4)
lingv.
Parte
a unui
cuvânt
,
dotată
cu
sens
lexical
, care este
comună
tuturor
cuvintelor
din
aceeași
familie
;
rădăcină
. /<fr.
radical
,
germ.
Radikal
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia radicali
RADICÁL, -Ă
adj.
I. 1.
Din
temelie
,
complet
;
fundamental
, de
bază
. ♦ (
Despre
tratamente
,
medicamente
etc.
) Care
vindecă
complet
.
2.
Care
preconizează
, care
propagă
reforme
mari
,
acțiuni
hotărâtoare
.
3.
În
termeni
tehnici
, în
stil
neologic
.
II. 1.
Număr
care,
ridicat
la o
putere
, dă un
alt
număr
. ♦
Simbol
matematic
(?), care
arată
operația
de
extragere
de
rădăcină
.
2.
Grup
atomic
care
rămâne
neschimbat
într-o
reacție
chimică
și care,
obișnuit
, nu
există
în
stare
liberă
.
3.
(
Lingv.
)
Element
primitiv
,
ireductibil
din
punct
de
vedere
morfologic
,
comun
mai
multor
cuvinte
care
constituie
o
familie
și care
conține
sensul
lexical
al
cuvântului
;
rădăcină
. [< fr.
radical
, it.
radicale
, cf. lat.
radicalis
<
radix
–
rădăcină
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia radicali
RADICÁL, -Ă
I.
adj.
1. din
temelie
,
complet
;
fundamental
, de
bază
; (adv.)
radicalmente
. ♢ (
despre
tratament
,
medicamente
etc.) care
vindecă
complet
. 2. care
preconizează
reforme
mari
,
acțiuni
hotărâtoare
. ♢ (
despre
oameni
sau
grupări
politice
; (și s. m.) care
preconizează
o
serie
de
reforme
în
activitatea
socială
. 3. care
cuprinde
rădăcina
cuvântului
. II. s. m. 1. (
mat
.)
număr
care,
ridicat
la o
putere
, dă
numărul
dat
;
rădăcină
. ♢
simbol
matematic
care
arată
operația
de
extragere
de
rădăcină
. ♢
axă
~
ă
=
locul
geometric
al
punctelor
din
plan
care au
aceeași
putere
față
de
două
cercuri
date
,
reprezentat
printr-o
dreaptă
perpendiculară
pe
linia
care
unește
centrele
cercurilor
;
plan
~ =
locul
geometric
al
punctelor
din
spațiu
având
aceeași
putere
față
de
două
sfere
date
,
reprezentat
printr-un
plan
. 2.
grup
atomic
care
rămâne
neschimbat
într-o
reacție
chimică
și care, în
mod
obișnuit
, nu
există
în
stare
liberă
. 3. (lingv.)
element
primitiv
,
ireductibil
din
punct
de
vedere
morfologic
,
comun
mai
multor
cuvinte
care
constituie
o
familie
și
conține
sensul
lexical
al
cuvântului
;
rădăcină
. (< fr.
radical
, lat.
radicalis
, germ.
Radikal
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia radicali
radicál-socialíst
s. m. (
sil
.
-ci-a-
), pl.
radicáli-
socialíști
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia radicali
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK