Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția punica definiție dex
punica
găsește rime pentru
punica
Cuvinte apropiate:
bunica
,
bunică
,
panica
,
panică
,
păunică
,
pudica
,
puică
,
punic
,
punica
,
punice
,
purica
,
puțică
,
tunică
PÚNIC, -Ă,
punici
, -ce,
adj. Care
aparține
Cartaginei sau
locuitorilor
ei,
privitor
la Cartagina sau la
locuitorii
ei;
cartaginez
. ♢
Război
punic
=
nume
dat
fiecăruia
dintre
cele
trei
războaie
purtate
de
Roma
antică
împotriva
Cartaginei. – Din lat.
punicus,
fr.
punique.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia punica
PÚNIC
adj. v.
cartaginez
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia punica
púnic
adj. m., pl.
púnici
;
f. sg.
púnică
, pl.
púnice
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia punica
PÚNI//C ~că
(
~ci
,
~ce
) Care
aparține
Cartaginei sau
populației
ei; din Cartagina;
cartaginez
.
Războaie
~ce
. /<lat.
punicus,
fr.
punique
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia punica
PÚNIC, -Ă
adj.
care
aparține
Cartaginei sau
locuitorilor
ei. ♢ (s. n.)
dialect
fenician
vorbit
la Cartagina. (< fr.
punique
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia punica
RÓDIU
1
,
rodii
, s.m.
Arbust
mediteranean
ornamental
, cu
frunze
lanceolate
, cu
flori
roșii
și
fructe
comestibile
;
rodier
(
Punica
granatum
). – Din
rodie
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia punica
RÓDIU
2
s.n.
Element
chimic
,
metal
rar
asemănător
cu
platina
, care se
găsește
în
natură
împreună
cu aceasta și care se
întrebuințează
aliat
cu ea la
confecționarea
unor
instrumente
de
laborator
. – Din fr.
rhodium
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia punica
RÓDIU
s.
(
BOT
.; Punica
granatum
)
(
rar
)
rodier
,
rubin
, (înv. și
reg
.)
rodie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia punica
ródiu
(
arbust
) s. m. [
-diu
pron.
-diu
],
art
.
ródiul
;
pl.
ródii
,
art
.
ródiii
(
sil
.
-
di
-ii
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia punica
ródiu
(
element
chimic
) s. n. [
-diu
pron.
-diu
],
art
.
ródiul
;
simb.
Rh
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia punica
RÓDIU
1
n.
Metal
dur
,
ductil
,
maleabil
, de
culoare
argintie
-
albăstrie
,
asemănător
cu
platina
,
întrebuințat
în
aliaje
, la
confecționarea
instrumentelor
de
laborator
și în
medicină
. /<fr.
rhodium
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia punica
RÓDI//U
2
~i
m
.
Arbore
exotic
cu
tulpina
scundă
, cu
ramuri
spinoase
și cu
frunze
alungite
, cu
flori
roșii
-
aprinse
și cu
fructe
mari
comestibile
. /Din
rodie
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia punica
RÓDIU
s.n.
Metal
alb
-
argintiu
din
familia
platinei
, care se
întrebuințează
aliat
cu aceasta la
confecționarea
instrumentelor
de
laborator
. [< fr.
rhodium
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia punica
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK