definiția picuri definiție dex

picuri

găsește rime pentru picuri
Cuvinte apropiate: licuri, licuri, păcuri, picui, picur, picura, picuriș, picurit, picuriu

PIC2

, picuri, s.n. Ciocan de abataj. – Din germ. Pick[hammer].
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia picuri

PIC3

s.n. Produs chimic folosit pentru scoaterea petelor de cerneală (albastră). – Din picătură (derivat regresiv).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia picuri

PIC1

, (I) interj., (II) picuri, s.n. I. Interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. 2. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. II. S.n. 1. Picătură (1), strop. 2. Cantitate, măsură, durată etc. (foarte) mică din ceva; strop, fir, fărâmă. ♢ Loc. adv. (Câte) un pic = a) puțin; b) (în construcții negative) deloc. Nici pic = deloc, câtuși de puțin. Pic cu pic = puțin câte puțin, încetul cu încetul. ♢ Loc. adv. și adj. Fără (un sau nici un) pic de... = (care e) lipsit (cu totul) de... [Var.: (reg.) pícur s.m.] – Onomatopee.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia picuri

PIC

interj., s. I. interj. țâr! (Apa se prelinge și face: ~!, ~.) II. s. 1. v. picătură. 2. v. bucățică. 3. fărâmă, fir, picătură, pișcătură, strop, (reg.) piculete, strelice, țâră, (Mold. și Munt.) sleamă, (fig.) scânteie. (Nici un ~ de ...) 4. (fig.) dram, strop. (Un ~ de noroc, de minte.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia picuri

PIC

s. v. picon.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia picuri

pic

interj.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia picuri

pic

s. n. /pícur s. m. (picătură), pl. pícuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia picuri

pic

(fărâmă) s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia picuri

pic

(miner., nav.) s. n., pl. pícuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia picuri

PIC1

interj. (se folosește, deseori repetat, pentru a reda zgomotul produs de căderea picăturilor unui lichid pe o suprafață). /Onomat.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia picuri

PIC2 ~uri

n. 1) Părticică globulară de lichid; strop; picătură. 2) Cantitate foarte mică din ceva; fărâmitură; picătură; strop; dram. ~ de făină. 3) Durată foarte scurtă. ~ de timp. /Onomat.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia picuri

PIC3

n. Produs chimic folosit pentru curățarea petelor de cerneală. /Din picătură
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia picuri

pic

interj. – Imită zgomotul produs de o picătură în cădere. Creație expresivă, cf. poc, pac, plici și rădăcina romanică picc- (Koerting 7131; REW 6494). – Der. pic, s.n. (picătură, strop; puțin, cantitate mică), cf. mr. k’ic, megl. chică, alb. pikë, calabr. picca; pica, vb. (a picura; a face să picure; a cădea; a surveni; a veni pe neașteptate), cf. alb. pikoń, mr. k’icu, k’icare, megl. pic, picare; picat, adj. (pestriț, pătat); picat, s.m. (picurat; cădere); picățea, s.f. (bulină pe stofe; nostim, atrăgător); picătoare, s.f. (Trans., vas pentru untură care se pune sub grătar); picătură, s.f. (strop; gută), format din pica ca sburătură de la sbura; picura, vb. (a cădea strop cu strop, a asuda; a dormita), de la pl. picuri, ca pica de la sing. pic; picur, s.n. (picurare); picură, s.f. (burniță); picurătoare (var. picătoare), s.f. (rar, pipetă); picuriș, s.n. (picurat; loc unde se prelinge apa); picuș, s.n. (strop; vin, băutură; cîștig neașteptat, remunerare neașteptată, a unui funcționar); picui, vb. (a picura); picoti, vb. (a dormita); picoteală, s.f. (toropeală); întrumpic, adv. (Trans., amănunțit); întrumpica, vb. refl. (a se înțelege), cf. D. Maniu, Cah. S. Pușcariu, I, 188-93.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia picuri

PIC2

s.n. Ciocan de abataj; pichamăr. [< germ. Pick(eisen), engl. peak].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia picuri

PIC1

s.n. 1. Vergă așezată oblic pe catargul de la pupă, pe care se leagă partea de sus a unei pânze. ♢ La pic scurt (despre ancoră) = cu puțin lanț la apă. 2. Compartiment etanș la extremitatea dinspre proră sau dinspre pupă a unei nave. [< fr. pic].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia picuri

PIC1

s. n. 1. vergă așezată oblic pe catargul de la pupă, pe care se leagă partea de sus a unei pânze. ♦ la ~ scurt = (despre ancoră) cu puțin lanț la apă. 2. compartiment etanș la extremitatea dinspre proră sau dinspre pupă a unei nave. (< fr. pic)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia picuri

PIC2

s. n. pichamăr. (< germ. Pick/hammer/)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia picuri

PÍCUR

s.m. v. pic1.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia picuri

PÍCUR

adj. v. pestriț.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia picuri

PÍCUR

s. v. picătură.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia picuri

pícur

s. n., pl. pícuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia picuri

PÍCUR ~i

m. 1) v. PIC II. 2) la sing. Cădere de picături; picurare. Se aude un ~. /Din picuri pl. lui pic
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia picuri

PICURÁ,

pícur, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A cădea sau a face, a lăsa să cadă în picături. ♦ Intranz. impers. A ploua ușor, cu stropi rari. 2. Intranz. Fig. A răsuna, a vibra (încet); a picui. 3. Intranz. (Înv. și reg.; de obicei cu determinările „de somn”, „din picioare”) A moțăi, a picoti. – Din picur.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia picuri

PICURÁ

vb. 1. a pica, (înv. și pop.) a roura. (Ploaia ~; streașina ~.) 2. a țârcâi, a țârâi. (Chiuveta ~.) 3. v. curge.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia picuri

PICURÁ

vb. v. ațipi, ciupi, dormita, moțăi, picoti, piroti, pișca.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia picuri

picurá

vb., ind. prez. 1 sg. pícur, 3 sg. și pl. pícură
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia picuri

A PICURÁ pícur 1.

intranz. 1) (despre lichide) A curge în picături; a pica. 2) A ploua ușor, cu stropi rari. 3) reg. A ațipi și a se trezi repetat, la intervale scurte, șezând sau stând în picioare; a moțăi; a dormita; a somnola; a piroti; a picoti. 2. tranz. 1) (lichide) A face să curgă în picături; a pica. 2) (medicamente lichide) A introduce picătură cu picătură; a administra printr-o instilație; a pica; a instila. /Din picur
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia picuri
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar