Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția ocurenta definiție dex
ocurenta
găsește rime pentru
ocurenta
Cuvinte apropiate:
curenta
,
ocurent
,
ocurență
OCURÉNT, -Ă
,
ocurenți
, -te
, adj.
1.
(Înv.) Care se
întâmplă
, care
survine
.
2.
(
Despre
unități
lingvistice
) Care se
întâlnește
într-un
text
. – Din fr.
occurrent
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia ocurenta
ocurént
adj. m.
curent
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia ocurenta
OCURÉN//T ~tă (~ți, ~te)
1)
înv.
Care are
loc
la un
moment
dat
. 2) (
despre
unități
de
limbă
)
Care se
întâlnește
într-un
text
. /<fr.
occurrent
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia ocurenta
OCURÉNT, -Ă
adj.
(
Rar
) Care
survine
, se
întâmplă
la un
moment
dat
. ♦ (
Despre
unități
lingvistice
) Care se
întâlnește
într-un
text
. [< fr.
occurent
, lat.
occurens
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia ocurenta
OCURÉNT, -Ă
adj.
1. care
survine
la un
moment
dat
. 2. (
despre
unități
lingvistice
) care se
întâlnește
într-un
text
. (< fr.
occurrent
, lat.
occurrens
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia ocurenta
OCURÉNȚĂ,
ocurențe
,
s.f.
1.
(
Rar
)
Împrejurare
,
circumstanță
,
întâmplare
,
conjunctură
.
2.
Prezență
a unei
unități
lingvistice
într-un
text
.
3.
Mod
de
prezentare
a unui
mineral
sau a unei
roci
într-un
zăcământ
. – Din fr.
occurrence.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia ocurenta
OCURÉNȚĂ
s.
(LINGV.)
frecvență
.
(~ unui
cuvânt
într-un
text
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ocurenta
ocurénță
s. f., g.-d.
art
.
ocurénței
;
pl.
ocurénțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia ocurenta
OCURÉNȚ//Ă ~e
f. lingv
.
Prezență
a unei
unități
de
limbă
într-un
text
(sub
diferite
forme
). /<fr.
occurrence
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia ocurenta
OCURÉNȚĂ
s.f.
Întâlnire
,
apariție
,
circumstanță
întâmplătoare
. ♦ (
Lingv.
)
Cuvânt
dintr-un
text
(care
apare
într-o
anumită
formă
flexionară
). ♦
Fel
în care se
prezintă
o
rocă
sau un
mineral
într-un
zăcământ
. [< fr.
occurence
, it.
occorenza
< lat.
occurens
– care
întâmpină
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia ocurenta
OCURÉNȚĂ
s. f.
1.
apariție
,
circumstanță
întâmplătoare
. 2. (lingv.)
prezența
unui
cuvânt
într-un
text
. 3.
fel
în care se
prezintă
o
rocă
sau un
mineral
într-un
zăcământ
. (< fr., /2/ engl.
occurrence
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia ocurenta
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK