definiția obiectivare definiție dex

obiectivare

găsește rime pentru obiectivare
Cuvinte apropiate: obiectivare

OBIECTIVÁRE,

obiectivări, s.f. Faptul de a (se) obiectiva. – V. obiectiva.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia obiectivare

obiectiváre

s. f. (sil. -biec-; mf. ob-), g.-d. art. obiectivării; pl. obiectivări
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia obiectivare

OBIECTIVÁRE

s.f. Acțiunea de a (se) obiectiva și rezultatul ei. ♦ Categorie filozofică și estetică desemnând acțiunea de transformare a forțelor, aptitudinilor, gândirii umane în rezultate cu o existență obiectivă. [< obiectiva].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia obiectivare

!obiectiváre

(-biec-) s. f., g.-d. art. obiectivắrii; pl. obiectivắri
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2 | definitia obiectivare

OBIECTIVÁRE

s. f. faptul de a (se) obiectiva. ♢ acțiunea de transformare a capacităților fizice, intelectuale, volitive ale omului în produse cu existență obiectivă. (< obiectiva)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia obiectivare

OBIECTIVÁ,

obiectivez, vb. I. Tranz. (Rar) A considera un lucru ca obiectiv (I 1); a transforma în valori cu existență obiectivă. ♦ Refl. A deveni obiectiv (I 1). – Din fr. objectiver.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia obiectivare

obiectivá

vb. (sil. -biec-; mf. ob-), ind. prez. 1 sg. obiectivéz, 3 sg. și pl. obiectiveáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia obiectivare

A OBIECTIV//Á ~éz

tranz. (lucruri) A considera ca obiectiv. 2) A face să se obiecti-veze. /<fr. objectiver
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia obiectivare

A SE OBIECTIV//Á

pers.3 se ~eáză intranz. (despre gînduri, planuri etc.) A se transforma în ceva obiectiv, real. /<fr. objectiver
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia obiectivare

OBIECTIVÁ

vb. I. tr. A considera un lucru ca obiectiv, ca existând în afară de conștiința omului și independent de ea. ♦ refl. A deveni obiectiv. [Cf. fr. objectivér].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia obiectivare

!obiectivá (a ~)

(-biec-) vb., ind. prez. 3 obiectiveáză
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2 | definitia obiectivare

OBIECTIVÁ

vb. I. tr. a transforma ideile, gândirea, aptitudinile în produse cu existență obiectivă, a considera ceva ca obiectiv (I, 1). II. refl. a căpăta caracter obiectiv; a se obiectiviza. (< fr. objectivér)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia obiectivare
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar