Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția norocire definiție dex
norocire
găsește rime pentru
norocire
Cuvinte apropiate:
norocire
,
noroire
,
sorocire
NOROCÍRE,
norociri
,
s.f. (Pop.)
Faptul
de
a
noroci
; p. ext.
noroc
. – V.
noroci
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia norocire
NOROCÍRE
s. v.
destin
,
fatalitate
,
fericire
,
menire
,
noroc
,
predestinare
,
soartă
,
șansă
,
ursită
,
zodie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia norocire
Norocire
≠
nenorocire
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia norocire
norocíre
s. f., g.-d.
art
.
norocírii
;
pl.
norocíri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia norocire
NOROCÍ
,
norocesc
, vb.
IV
. Tranz.
1.
(Pop. și fam.) A
face
pe cineva
fericit
, a
aduce
cuiva
noroc
; a
ferici
. ♦ Refl. A
deveni
fericit
, a avea
norocul
,
fericirea
să...
2.
(Pop.) A
ursi
, a
meni
, a
hărăzi
, a
sorti
cuiva ceva. – Din
noroc
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia norocire
NOROCÍ
vb. v.
da,
destina
,
ferici
,
hărăzi
,
hotărî
,
meni
,
orândui
,
predestina
,
rândui
,
saluta
,
sorti
,
ursi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia norocire
norocí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
norocésc
, imperf. 3 sg.
noroceá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
noroceáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia norocire
A NOROC//Í ~ésc
tranz
.
pop.
1) A
face
să
aibă
noroc
. 2)
(în
superstiții
și în
creația
folclorică
)
A
supune
unor
vrăji
,
prestabilind
viitorul
; a
sorți
; a
ursi
; a
hărăzi
. /Din
noroc
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia norocire
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK