Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția musuroaie definiție dex
musuroaie
găsește rime pentru
musuroaie
MUȘUROÍ
2
,
mușuroiesc
,
vb.
IV
. Tranz. A
îngrămădi
pământ
la
rădăcina
unei
plante
,
pentru
a o
proteja
sau
pentru
a
favoriza
dezvoltarea
ei. ♦ Refl. Fig. A se
aduna
, a se
strânge
, a se
grămădi
. [Var.:
mușiroí
vb.
IV
] – Din
mușuroi
1
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia musuroaie
MUȘURÓI
1
,
mușuroaie,
s.n.
1.
Moviliță
formată
din
țărâna
pe care o
aruncă
la
suprafața
solului
furnicile
,
cârtițele
etc.
când
își
sapă
coridoarele
subterane
;
p. ext.
grup
de
furnici
care
locuiesc
într-un
furnicar
;
furnicar
.
2.
Grămadă
de
pământ
adunată
la
rădăcina
unor
plante
pentru
a
le
sprijini
, a
le
feri
de
vânt
, de
îngheț
sau
pentru
a
le
favoriza
dezvoltarea
.
3.
(
Urmat
de
determinări
)
Grămadă
(
mică
).
4.
(
Reg
.)
Ridicătură
mică
de
pământ
;
movilă
,
deal
. [Var.: (înv. și
reg
.)
moșinói
,
moșirói
,
moșorói
,
moșurói
,
mușinói
,
mușirói
,
mușunói
s.n.] – Lat.
mus
araneus
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia musuroaie
MUȘURÓI
s.
1.
moviliță
.
(Un ~
făcut
de
cârtițe
.)
2.
v.
furnicar
.
3.
v.
cuib
.
4.
mogâldeață
, (
reg
.)
măguiață
.
(Un ~pe un
teren
șes
.)
5.
mușuroi
înierbat
v.
marghilă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia musuroaie
MUȘURÓI
s. v.
cârtiță
,
sobol
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia musuroaie
MUȘUROÍ
vb. v.
grămădi
,
îmbulzi
,
îndesa
,
înghesui
,
îngrămădi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia musuroaie
mușurói
s. n., pl.
mușuroáie
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia musuroaie
mușuroí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
mușuroiésc
,
imperf. 3 sg.
mușuroiá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
mușuroiáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia musuroaie
MUȘUR//ÓI ~oáie
n.
1)
Moviliță
de
pământ
pe care o
fac
cârtițele
sau
furnicile
în
locul
unde își au
cuibul
. 2)
Grămăjoară
de
pământ
adunată
la
baza
unei
plante
(
porumb
,
cartof
etc.) în
timpul
prășitului
pentru
a-i
favoriza
dezvoltarea
. 3)
Ridicătură
mică
de
pământ
(
naturală
sau
făcută
de
om
). /<lat.
mus
araneus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia musuroaie
A MUȘURO//Í ~iésc
tranz. (unele
plante
, mai
ales
cartoful
,
porumbul
)
A
înconjura
cu
pământ
rădăcina
(
asemenea
unui
mușuroi
)
pentru
a
favoriza
dezvoltarea
, a
cuibări
. /Din
mușuroi
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia musuroaie
A SE MUȘURO//Í se ~iésc
intranz. fig. (mai
ales
despre
ființe
)
A se
aduna
laolaltă
în
număr
mare
; a se
strânge
grămadă
(ca un
mușuroi
). /Din
mușuroi
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia musuroaie
mușurói (mușuroáie),
s.n. –
1.
Furnicar
. –
2.
Ridicătură
de pămînt. – Var.
moșoroi
, moșunoi,
moșinoi
.
– Mr.
șumuroñu.
Creație
expresivă
,
pornind
de la
miș
-
„
ideea
de
furnicar
”, cf.
mișuna
„a
furnica
, a
forfoti
”,
mișună
„
furnicare
”, cu suf. -
oi
.
Cihac, II, 198, a
intuit
legătura
cu
a
mișui
,
dar
pleca
de la sl.
mĕsiti
„a
amesteca
”; în
același
fel
, Pușcariu 1098 și REW 5620
pornesc
de la
mișuna
,
dar
îl
explică
prin lat.
mixtiōnem
.
Celelalte
explicații
sînt
fără
valoare: din
mausoleum
, cu
ajutorul
unei
metateze
*
mauseolum
(Giuglea,
Dacor.,
I, 497), sau din lat.
mus
araneus
(
Candrea
; Scriban),
corectat
în *
musaroneus
(
Graur
,
BL,
V, 86). – Der.
mușuroi
,
vb. (a
acoperi
cu pămînt, a
face
mușuroi
);
mușuroit
,
s.n. (
mușuroire
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia musuroaie
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK