Definitia mrejei definitie DEX Online, dictionar roman

MREÁJĂ,

mreje, s.f. 1. Unealtă de pescuit formată dintr-o plasă foarte ușoară, cu ochiuri relativ mari și împletită din ață subțire, cu ajutorul căreia se pescuiește în porțiunile liniștite ale apelor curgătoare sau în bălți. ♦ Coteț de pescuit. 2. Fig. (Mai ales la pl.) Mijloc viclean de a prinde sau a înșela pe cineva; cursă, laț; p. ext. situație în care se află o persoană ademenită. ♦ Ceea ce încătușează libertatea, independența cuiva. 3. P. anal. (Adesea la pl.) Pânză de păianjen. [Var.: mréjă s.f.] – Din sl. mrĕža.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mrejei

MREÁJĂ

s. v. capcană, cursă, intrigă, laț, mașinație, prinzătoare, uneltire.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mrejei

mreájă

s. f. (sil. mrea-), art. mreája, g.-d. art. mréjei; pl. mréje

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia mrejei

MREÁJĂ mréje

f. 1) Plasă de prins pește în apele stătătoare sau în porțiunile liniștite ale unei ape curgătoare. 2) fig. Îngrăditură rotundă din nuiele împletite cu papură și folosită la prins pește; coteț. 3) Mijloc abil și viclean de ademenire a unei persoane pentru a o înșela; cursă. 4) Situație a unei persoane atrasă printr-un atare mijloc. 5) Factor care încătușează libertatea sau independența. [G.-D. mrejei; Sil. mrea-] /<sl. mrĕža

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia mrejei

mreáje (mréji),

s.f. – 1. Vîrșă, plasă, năvod. – 2. Cursă, capcană, laț. – 3. (Olt.) Țesătură. – Var. mreje. Mr., megl. mreajă. Sl. mrĕža (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 205; Berneker, II, 38; Conev 64), cf. bg. mrĕža, sb., cr. mrȅža, slov. mrêža, ngr. μέρζα, alb. mrežë. – Der. mreji (var. înmrejui), vb. (a fabrica plase; a repara plase; a zvîrli mreaja; a prinde în plasă); mrejer, s.m. (pescar care trage la năvod).

Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia mrejei

MRÉJĂ

s.f. v. mreajă.