definiția meridieni definiție dex

meridieni

găsește rime pentru meridieni

MERIDIÁN,

meridiane, s.n., adj. 1. S.n. Fiecare dintre liniile imaginare care rezultă din intersecția suprafeței Pământului cu serniplanul sprijinit pe axa geografică, constituind liniile de reper pentru măsurarea longitudinii geografice. ♢ Meridian de origine sau primul meridian, meridianul zero = meridianul care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie) și în raport cu care se calculează, în baza unei convenții internaționale, longitudinea punctelor de pe glob. Meridian magnetic = linie obținută prin intersecția suprafeței Pământului cu planul vertical indicat de direcția acului magnetic. (Astron.) Meridian ceresc = mare cerc imaginar al sferei cerești, care trece prin zenitul locului și prin polii cerești. Meridianul locului = linia de intersecție a planului meridianului ceresc al locului respectiv cu planul orizontului. 2. S.n. (Mat.) Curbă a unei suprafețe de rotație cu un plan care trece prin axa ei de rotație. 3. Adj. Referitor la un meridian (1), care trece printr-un meridian. [Pr.: -di-an] – Din lat. meridianus, it. meridiano, fr. méridien.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia meridieni

MERIDIÁN

s. (GEOGR.) 1. (înv.) miazăzian. 2. me-ridian de origine = meridianul zero, primul meridian; meridian geografic = meridian terestru; meridian terestru v. meridian geografic; meridi-anul zero v. meridian de origine.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia meridieni

meridián

adj. n. (sil. -di-an), f. meridiánă; pl. n. și f. meridiáne
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia meridieni

meridián

s. n. (sil. -di-an), pl. meridiáne
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia meridieni

MERIDIÁN ~e

n. Fiecare dintre cercurile imaginare care trec prin cei doi poli geografici ai Pământului și care servesc drept punct de reper pentru determinarea longitudinii geografice. [Sil. -di-an] /<lat. meridianus, it. meridiano, fr. méridien
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia meridieni

meridián

s.n., pl. meridiane; adj. m. meridieni; fem. meridiană, pl. meridiene
Dictionar: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine - DMLR | definitia meridieni

MERIDIÁN

s.n. 1. Fiecare dintre cercurile imaginare care trec prin polii globului pământesc și determină gradele de longitudine. ♢ Plan meridian = plan determinat de verticala locului și paralela axei de rotație a Pământului. 2. Intersecția unei suprafețe de revoluție cu un plan care trece prin axa suprafeței. ♢ Meridian ceresc = cercul mare rezultat din intersecția sferei cerești cu planul care trece prin axa universului. // adj. Cerc meridian = instrument cu ajutorul căruia se determină trecerea unui astru la meridian (1) și care servește la măsurarea înălțimii astrului; distanță meridiană = diferența de longitudine dintre două puncte situate pe meridiane diferite; linie meridiană = meridiana locului. [Pron. -di-an. / < fr. méridien, cf. it. meridiana, lat. meridies – amiază].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia meridieni

MERIDIÁN, -Ă

I. adj. referitor la un meridian. o cerc ~ = instrument cu ajutorul căruia se determină trecerea unui astru la meridian (II, 1) și care servește la măsurarea înălțimii astrului; distanță ~ă = diferența de longitudine dintre două puncte situate pe meridiane diferite; linie ~ă = meridiana locului. II. s. n. 1. fiecare dintre cercurile imaginare care trec prin polii globului terestru. o plan ~ = plan determinat de verticala locului și paralela axei de rotație a Pământului. 2. intersecția unei suprafețe de revoluție cu un plan care trece prin axa suprafeței. o ~ ceresc = cercul mare din intersecția sferei cerești cu planul care trece prin axa universului. 3. (în acupunctură) linie imaginară a suprafeței pielii care unește diferite puncte corespunzând unui anumit organ. II. s. f. 1. intersecție a unei suprafețe de revoluție cu un plan care trece prin axa suprafeței. o (astr.) ă locului = intersecția planului meridian cu planul orizontal într-un loc dat; linie meridiană. 2. (arheol.) cadran solar care indica ora amiezii. 3. canapea cu spătar și brațe inegale, care ține loc de șezlong. (< lat. meridianus, it. meridiano, fr. méridien)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia meridieni

PRIMUL MERIDIÁN

s. v. meridian de origine.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia meridieni
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar