Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția laturile definiție dex
laturile
găsește rime pentru
laturile
de-a látul
loc
. adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
în lături
(la o
parte
)
loc
. adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
în lături
(la o
parte
)
loc
. adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
în lături
(la o
parte
)
loc
. adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
în lături
(la o
parte
)
loc
. adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
LAT, -Ă,
(
1
)
lați
, -te,
adj. (
2
)
laturi
,
s.n.
1.
Adj. Care are o
lățime
(
relativ
)
mare
. ♢
Loc
. adj.
Lat în
spate
(sau
în
spete
)
=
bine
legat
,
voinic
, ♢ Expr.
A
spune
vorbe
mari
și
late
= a
spune
vorbe
pompoase
,
dar
fără
conținut
. (Fam.)
A fi
lată
(
rău
sau
de tot),
se
spune
pentru
a
arăta
că o
situație
a
luat
proporții
grave
,
îngrijorătoare
. (Fam.)
A o
face
lată
(
rău
sau
de tot)
=
a)
a
petrece
strașnic
, a
face
un
mare
chef
;
b)
a
face
(
fără
voie
) o
poznă
, o
gafă
, o
prostie
. ♦ (Fam.)
Întins
la
pământ
(
fără
simțire
sau
mort
). ♢ Expr.
A
lăsa
(pe cineva)
lat
=
a)
a
bate
(pe cineva)
foarte
tare
(lăsându-l în
nesimțire
);
b)
a
uimi
, a
impresiona
puternic
(pe cineva).
2.
S.n.
Partea
lată
(
1
) a unui
obiect
;
lățime
. ♢
Un lat de
palmă
(sau
de
mână
)
=
măsură
populară
de
lungime
,
egală
cu
lățimea
unei
palme
obișnuite
cu
degetele
lipite
. ♢
Loc
. adv.
De-a
latul
= în
curmeziș
. – Lat.
latus.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia laturile
LAT
adj., s.
1.
adj.
larg
,
mare
.
(
Pălărie
cu
boruri
~.)
2.
s. v.
lățime
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia laturile
LAT
s. v.
păduche
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia laturile
Lat
≠
îngust
,
strâmt
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia laturile
lat
(
foaie
de
pânză
) s. m., pl.
lați
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
lat
(
lățime
) s. n., pl.
láturi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
lat
adj. m., pl.
lați
;
f. sg.
látă
,
pl.
láte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
LAT látă (lați, láte)
1) Care are o
întindere
mare
pe
transversală
;
extins
în
lățime
.
Pânză
~
ă
.
Frunte
~
ă
. ♢ ~ în
spate
(
sau
în
spete
)
bine
dezvoltat
fizicește
.
A o
face
lată
a) a
trage
un
chef
strașnic
; b) a
face
inconștient
o
boroboață
. 2)
fam
. Care este în
stare
de
nesimțire
;
întins
fără
mișcare
. ♢
A
rămâne
(
sau
a
cădea
)
~
a
cădea
fără
simțire
la
pământ
.
A
lăsa
pe cineva ~
a
bate
(pe cineva), lăsându-l în
nemișcare
.
A fi ~ de
foame
a fi
istovit
de
foame
; a fi
foarte
flămând
. /<lat.
latus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia laturile
LÁTURĂ,
laturi
,
s.f.
1.
Parte
laterală
,
margine
a unui
obiect
. ♦
Spec
.
Fiecare
dintre
cele
două
părți
laterale
ale
corpului
unei
ființe
, în
dreptul
coastelor
. ♦
Parte
,
sens
,
direcție
. ♢
Loc
. adv.
În
lături
= la o
parte
, într-o
parte
.
Pe
lături
= într-o
parte
și în alta.
Pe de
lături
=
alături
, pe
lângă
;
fig.
pe
ocolite
,
indirect
. ♢
Loc
. prep.
Pe de lăturile...
= pe
marginile
... ♢ Expr.
A (nu) se da în
lături
= a (nu)
ezita
să
facă
sau să
spună
ceva. ♦ (Înv. și pop.)
Bucată
,
zonă
de la
marginea
unei
întinderi
de
pământ
, a unui
ținut
. ♢ Expr.
A
bate
laturile
= a
umbla
fugar
.
2.
Aspect
sub care se
poate
prezenta
sau sub care
poate
fi
analizat
un
lucru
.
3.
Fiecare
dintre
semidreptele
care
formează
un
unghi
sau
dintre
liniile
care
mărginesc
un
poligon
. [Pl. și:
lături
.
– Var.:
láture
s.f.] – Lat. *
latora
(=
latera,
pl. lui
latus, -eris).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia laturile
LÁTURĂ,
laturi
,
s.f.
1.
Parte
laterală
,
margine
a unui
obiect
. ♦
Spec
.
Fiecare
dintre
cele
două
părți
laterale
ale
corpului
unei
ființe
, în
dreptul
coastelor
. ♦
Parte
,
sens
,
direcție
. ♢
Loc
. adv.
În
lături
= la o
parte
, într-o
parte
.
Pe
lături
= într-o
parte
și în alta.
Pe de
lături
=
alături
, pe
lângă
;
fig.
pe
ocolite
,
indirect
. ♢
Loc
. prep.
Pe de lăturile...
= pe
marginile
... ♢ Expr.
A (nu) se da în
lături
= a (nu)
ezita
să
facă
sau să
spună
ceva. ♦ (Înv. și pop.)
Bucată
,
zonă
de la
marginea
unei
întinderi
de
pământ
, a unui
ținut
. ♢ Expr.
A
bate
laturile
= a
umbla
fugar
.
2.
Aspect
sub care se
poate
prezenta
sau sub care
poate
fi
analizat
un
lucru
.
3.
Fiecare
dintre
semidreptele
care
formează
un
unghi
sau
dintre
liniile
care
mărginesc
un
poligon
. [Pl. și:
lături
.
– Var.:
láture
s.f.] – Lat. *
latora
(=
latera,
pl. lui
latus, -eris).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia laturile
LÁTURĂ
s.
1.
(GEOM.)
(înv.)
plasă
.
(~ a unui
poligon
.)
2.
v.
muchie
.
3.
extremitate
,
margine
,
parte
.
(
Doarme
pe ~
dreaptă
a
patului
.)
4.
v.
coastă
.
5.
v.
parte
.
6.
v.
aspect
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia laturile
LÁTURĂ
s. v.
regiune
,
ținut
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia laturile
látură
s. f.,
art
.
látura
,
g.-d.
art
.
láturii
;
pl.
láturi
(și
lături
în expr.:
în
lături
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
LÁTUR//Ă ~i
f.
1)
Parte
laterală
a unui
obiect
;
margine
. 2)
Fiecare
dintre
cele
două
părți
laterale
ale
corpului
omenesc
. 3)
Direcție
a unei
mișcări
(în
spațiu
sau în
timp
). ♢
În
lături
la o
parte
; într-o
parte
. 4)
Aspect
sub care
poate
fi
privit
un
lucru
. 5)
Fiecare
dintre
liniile
care
mărginesc
o
figură
geometrică
sau
dintre
semidreptele
care
formează
un
unghi
. [G.-D.
laturii
] /<lat.
latora
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia laturile
látură (láturi),
s.f. –
1.
Coastă
,
rînă
,
flanc
. –
2.
Bord
,
margine
,
țărm
. –
3.
Extremitate
,
cap
,
parte
laterală
sau
terminală
a unui
obiect
. –
4.
(Înv.)
Regiune
,
provincie
. – Var.
lature
, pl.
lături
.
Din
lat
, s.n., din al
cărui
pl.
laturi
s-a
reconstituit
un
sing
.
analogic
, cf.
fagure
,
gaură
(
Caragață
,
BF
, III, 39).
Ar
putea
reprezenta
de
asemeni
și pl. lat.
latera
(Pușcariu 950;
Candrea
-
Dens
., 961; REW 4934;
DAR
;
Candrea
; Tiktin), cf. v. it.
latora
. În sfîrșit,
Ascoli
,
Arch
. glott. it.,
II, 529 și Scriban se gîndesc la lat.
latus, lateris
, ceea ce pare mai
puțin
probabil
. Pl.
laturi
pare că s-a
specializat
în
epoca
modernă
cu
sensul
de „
părți
,
coaste
”, în
timp
ce pl.
lături
, se
folosește
aproape
exclusiv
în
expresii
fixe
;
în
lături
,
adv. (la o
parte
;
aparte
,
afară
; în
afară
);
pe de
lături
, adv. (de
ambele
părți
;
indirect
);
alături
(var.
alăturea
), adv. (
lîngă
,
aproape
de). Der.
lăturalnic
,
adj. (
lateral
;
indirect
;
ascuns
,
nedemn
), cu suf. -
nic
;
lătural,
adj. (
lateral
),
creație
artificială
a lui Odobescu, după fr.
latéral
,
neuzitată
;
lăturean
, adj. (Trans.,
periferic
; Trans.,
străin
,
venetic
, de
afară
);
lăturinț,
adj. (
Banat
,
străin
);
lăturiș
, adj. (
lateral
);
lăturaș
, adj. (
lateral
);
lăturaș
,
s.m. (
locuitor
al
periferiei
sau al unui
cartier
; înv.,
locuitor
care
plătea
numai
dările
la un
feudal
,
fără
să
aibă
obligații
față
de
principe
; înv.,
străin
, din
afară
;
muncitor
la
minele
de
sare
;
cal
de
alături
;
cal
de
ajutor
;
nimfă
de
țîntar
;
ultimii
dinți
ai
calului
);
lăturar
(var.
lăturaș
, lăturință
), s.n. (scîndura care se
adaugă
la
căruță
,
pentru
a fi
încărcată
mai
mult
);
alătura
, vb. (a pune
alături
, a
compara
; a
reuni
, a
adăuga
);
delătura
, vb. (a
despărți
), de la
expresia
de
lături
;
înlătura
, vb. (a
despărți
, a
separa
; a da
deoparte
, a
suprima
);
lătunoaie
(var.
lătunoi
, lăturoi
), s.f. (
răritură
,
bucată
de pînză neapretată și
scămoșată
;
bucată
de
lemn
, scîndură
tăiată
de
lîngă
scoarță
), de la
latură
cu suf.
augmentativ
-
oi
;
lătunoios
, adj. (
plin
de
scame
;
plin
de
rărituri
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia laturile
LÁTURE
s.f. v.
latură
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia laturile
LAȚ
1
,
lațuri
,
s.n.
1.
Nod
larg
la
capătul
unei
sfori
,
întocmit
în
așa
fel
încât
să se
poată
strânge
în
jurul
unui
punct
fix
.
2.
Instrument
pentru
prins
păsări
sau
animale
,
constând
dintr-un
ochi
de
sfoară
, de
sârmă
etc. – Lat. *
laceus
(=
laqueus).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia laturile
LAȚ
2
s.n. v.
leaț
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia laturile
LAȚ
s. v.
coamă
,
creastă
,
culme
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia laturile
LAȚ
s.
1.
ochi
, (
reg
.)
ocheț
.
(~ la o
sfoară
.)
2.
(
reg
.)
smâc
, (Bucov. și Mold.)
șfac
, (prin Olt. și Munt.)
tivic
, (înv.)
mreajă
,
sâlță
.
(~ de
prins
păsări
,
câini
.)
3.
ștreang
, (pop.)
juvăț
, (
reg
.)
hăț
, (înv.)
arcan
.
(~ la
capătul
unei
funii
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia laturile
laț
s. n., pl.
láțuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
LAȚ ~uri
n
. 1)
Ochi
format
prin
înnodarea
capătului
unei
funii
sau
sfori
, care se
poate
strânge
în
jurul
unui
punct
fix
. 2)
Instrument
pentru
prins
păsări
sau
animale
,
format
dintr-un
ochi
de
sfoară
sau de
sârmă
;
juvăț
. /<lat.
laceus
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia laturile
laț (láțuri)
, s.n. –
1.
Lasou
,
arcan
. –
2.
(
Mar
.)
Nod
alunecător
. –
3.
Nod
alunecător
pentru
spînzurat sau gîtuit. –
4.
Ochi
de
sfoară
pentru
prins
păsări
. –
5.
(Arg.)
Cravată
. – Mr.
alaț
, megl.
laț.
Lat.
laqueus
(
Diez
, I, 240; Pușcariu 947;
Candrea
-
Dens
., 957; REW 4909;
DAR
), cf.
alb
.
ljak
(Philippide, II, 645), it.
laccio
(calabr.
lazzu
), prov.
latz
, fr.
lacs
, cat.
llas
, sp.
lazo
,
port
.
laço
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia laturile
laț (-ți),
s.m. –
Leaț
,
șipcă
,
par
. – Var.
leț
,
leaț
.
Germ.
Latte,
prin
intermediul
săs
.
laz
(Borcea 196;
DAR
), cf. mag.
léc
(Gáldi,
Dict.,
141). – Der.
lățui
(var.
lețui
), vb. (a
face
o
palisadă
sau o
estacadă
);
lățuitor,
s.m. (
tăietor
de
pari
);
lățuitor,
s.n. (burgiu,
sfredel
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia laturile
lătúră (lătúri),
s.f. –
Zoi
,
apă
murdară
. – Mr.
lătură
.
Lat. *
lavatūra
(Pușcariu 951;
Candrea
-
Dens
., 935; REW 4953;
DAR
), cf.
alb
.
ljatirë
(Philippide, II, 646), it.
lavatura
, prov., sp.,
port
.
lavadura,
fr.
lavure
. Cf.
la.
– Der.
lăturar,
s.n. (Trans.,
Banat
,
copaie
sau
vas
pentru
lături
);
lături
,
vb. (Olt., a
spăla
superficial
, a
spăla
cu
apă
murdară
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia laturile
lătúră (lătúri),
s.f. –
Zoi
,
apă
murdară
. – Mr.
lătură
.
Lat. *
lavatūra
(Pușcariu 951;
Candrea
-
Dens
., 935; REW 4953;
DAR
), cf.
alb
.
ljatirë
(Philippide, II, 646), it.
lavatura
, prov., sp.,
port
.
lavadura,
fr.
lavure
. Cf.
la.
– Der.
lăturar,
s.n. (Trans.,
Banat
,
copaie
sau
vas
pentru
lături
);
lături
,
vb. (Olt., a
spăla
superficial
, a
spăla
cu
apă
murdară
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia laturile
LĂTÚRI
s.f. pl.
Apă
murdară
în care s-au
spălat
vasele
,
rufele
sau în care s-a
spălat
cineva;
zoaie
,
spălaturi
. ♦
Resturi
de
mâncare
muiate
în
apă
,
folosite
ca
hrană
pentru
porci
. ♦ Fig.
Mâncare
rău
gătită
,
fără
gust
,
urâtă
la
aspect
, de
proastă
calitate
. –
Probabil
lat.
lavaturae
(din
lavare
„a
spăla
”) sau din
la
3
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia laturile
LĂTÚRI
s.f. pl.
Apă
murdară
în care s-au
spălat
vasele
,
rufele
sau în care s-a
spălat
cineva;
zoaie
,
spălaturi
. ♦
Resturi
de
mâncare
muiate
în
apă
,
folosite
ca
hrană
pentru
porci
. ♦ Fig.
Mâncare
rău
gătită
,
fără
gust
,
urâtă
la
aspect
, de
proastă
calitate
. –
Probabil
lat.
lavaturae
(din
lavare
„a
spăla
”) sau din
la
3
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia laturile
LĂTÚRI
s. pl.
spălătură
,
zoaie
, (
rar
)
scursori
(pl.), (Transilv. și Bucov.)
hâlbe
(pl.).
(~ de
vase
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia laturile
LĂTÚRI
s. pl.
spălătură
,
zoaie
, (
rar
)
scursori
(pl.), (Transilv. și Bucov.)
hâlbe
(pl.).
(~ de
vase
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia laturile
lătúri
s. f. pl.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
lătúri
s. f. pl.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
LĂTÚRI
f. la pl.
1)
Apă
murdară
rămasă
după
spălatul
vaselor
. 2)
Resturi
de
mâncare
muiate
în
apă
,
folosite
ca
hrană
pentru
porci
. 3)
fig
.
Mâncare
de
proastă
calitate
. /<lat.
lavaturae
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia laturile
LĂTÚRI
f. la pl.
1)
Apă
murdară
rămasă
după
spălatul
vaselor
. 2)
Resturi
de
mâncare
muiate
în
apă
,
folosite
ca
hrană
pentru
porci
. 3)
fig
.
Mâncare
de
proastă
calitate
. /<lat.
lavaturae
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia laturile
pe de lături
loc
. adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
pe de lături
loc
. adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
pe de lături
loc
. adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
pe de lături
loc
. adv.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia laturile
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK