Definitia lacrimă definitie DEX Online, dictionar roman

LÁCRIMĂ

, lacrimi, s.f. 1. Secreție lichidă, incoloră, sărată, alcalină, produsă de glandele lacrimale, care umezește suprafața globilor oculari și care se poate scurge în afară, în urma unor tulburări în starea psihofizică a omului. ♢ Expr. Cu lacrimi de sânge = cu mare durere. ♦ Fig. Strop, picătură. 2. (La pl.) Plâns. Expr. În lacrimi = plângând (de durere). Până la lacrimi = până la cel mai înalt grad de înduioșare, de emoție etc. [Var.: (pop.) lácrămă s.f.] – Lat. lacrima.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia lacrimă

LÁCRIMĂ

s. 1. strop. (O ~ i se scurgea pe obraz.) 2. (la pl.) (rar) apă. (Un potop de ~ i-a inundat fața.) 3. v. plâns.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia lacrimă

lácrimă

s. f. (sil. -cri-), g.-d. art. lácrimii; pl. lácrimi

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia lacrimă

LÁCRIM//Ă ~i

f. 1) Lichid incolor secretat de glandele lacrimale, care umezește ochii. ♢ Cu ~i în ochi gata-gata să plângă. În ~i plângând (de durere). 2) Strop, picătură din acest lichid. [G.-D. lacrimii] /<lat. lacrima

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia lacrimă

lácrimă (lácrimi),

s.f. – Strop de lichid secretat de ochi. – Var. lacrămă. Mr. lacrimă, lacîrmă, megl. lacrimă. Lat. lacrĭma (Pușcariu 931; Candrea-Dens., 938; REW 4824; DAR), cf. it., sp., port. lagrima, prov. lagrema, fr. larme. – Der. lăcrima, (mr., megl. lăcrămare), vb. (a scoate lacrimi, a avea lacrimi în ochi, a plînge; pop., a reclama), cu ultimul sens prin confuzie cu a reclama (după Pușcariu 933; Candrea-Dens., 939 și DAR, lăcrima reprezintă direct lat. lacrĭmāre); lăcrimitor, adj. (înv., jalnic); lăcrimătură, s.f.; lăcrimioară, s.f. (lacrimă mică; mărgăritel; Convallaria maialis); lăcrimiță, s.f. (dim., planta Maianthemum bifolium); lăcrimos (mr. lăcrimos, lăcărmos), adj., cf. it., sp., port. lagrimoso, prov. lagremos (după Pușcariu 933 și Candrea-Dens., 940, direct din lat. lacrĭmosus); lăcrimicios, adj. (care produce lacrimi); înlăcrima, vb. ; înlăcrimat, adj. (cu lacrimi; împestrițat cu lînă); lăcrimătură, s.f.; lăcrămație, s.f. (reclamație), prin confuzie cu reclamație. – Der. neol. lacrimal, adj.; lacrimatoriu, s.n.; lacrimogen, adj.

Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia lacrimă