definiția ipoteca definiție dex

ipoteca

găsește rime pentru ipoteca
Cuvinte apropiate: apotecă, hipotecă, ipoteca, ipotecar, ipotecat, ipotecă, ipoteză, potecă, tipotecă

IPOTECÁ,

ipotechez, vb. I. Tranz. A supune un bun imobil unei ipoteci. – Din fr. hypothéquer.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia ipoteca

IPOTECÁ

vb. (JUR.) (înv.) a supune. (A ~ un imobil.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ipoteca

ipotecá

vb., ind. prez. 1 sg. ipotechéz, 3 sg. și pl. ipotecheáză; conj. prez. 3 sg. și pl. ipotechéze
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia ipoteca

A IPOTE//CÁ ~chéz

tranz. (bunuri imobile) A împovăra cu o ipotecă; a supune unei ipoteci; a greva. /<fr. hypothéquer
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia ipoteca

IPOTECÁ

vb. I. tr. A supune (un imobil etc.) unei ipoteci. [P.i. 3,6 -chează. / cf. fr. hypothéquer].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia ipoteca

IPOTECÁ

vb. a supune (un imobil etc.) unei ipoteci. (< fr. hypothéquer)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia ipoteca

IPOTÉCĂ,

ipoteci, s.f. Drept real pe baza căruia creditorul poate vinde bunul imobil primit în garanție de la debitor, în cazul când acesta nu își plătește în termen datoria. – Din fr. hypothèque.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia ipoteca

IPOTÉCĂ

s. (JUR.) (pop.) zălog. (Are o ~ pe casă.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia ipoteca

ipotécă

s. f., g.-d. art. ipotécii; pl. ipotéci
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia ipoteca

IPOTÉ//CĂ ~ci

f. Garanție acordată unui creditor, prin care acesta are dreptul real asupra unui bun imobiliar (egal în valoare cu un împrumut) care aparține debitorului. /<fr. hypothéque, lat. hypoteca
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia ipoteca

ipotécă (ipotéci),

s.f. – Drept pe baza căruia creditorul poate vinde bunul imobil primit în garanție. Gr. ὑποθήϰη (sec. XIX), și apoi din fr. hypothèque. – Der. (h)ipoteca, vb. (a pune ipotecă); (h)ipotecar, adj. (care are drept de ipotecă).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia ipoteca

IPOTÉCĂ

s.f. Drept real care grevează un imobil, un teren etc. al cărui proprietar l-a dat ca garanție creditorului său; faptul de a ipoteca. [Cf. fr. hypothèque, lat. hypoteca, gr. hypoteke].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia ipoteca

IPOTÉCĂ

s. f. mod de garantare cu bunuri imobiliare (clădiri, terenuri etc.) a unui credit. (< fr. hypothèque, lat. hypotheca, gr. hypotheke)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia ipoteca
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar