Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția faptul definiție dex
faptul
găsește rime pentru
faptul
Cuvinte apropiate:
făptui
a se da în fapt
expr.
a
mărturisi
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia faptul
BURUIANA-FÁPTULUI
s. v.
garanță
,
otrățel
,
pațachină
,
roibă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
BURUIANA-FÁPTULUI
s. v.
garanță
,
otrățel
,
pațachină
,
roibă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
BURUIANA-FÁPTULUI
s. v.
garanță
,
otrățel
,
pațachină
,
roibă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
FAPT,
fapte
și (
4
)
fapturi
,
s.n.
1.
Întâmplare
sau
împrejurare
reală
,
lucru
petrecut
în
realitate
.
Fapt
istoric
.
♢
Loc
. adv. și adj.
De
(sau
în)
fapt
= (care este) în
realitate
,
efectiv
. ♢ Expr.
Fapt
e că...
= nu e mai
puțin
adevărat
că...,
adevărul
e că..., în
orice
caz
. ♦
Fenomen
.
Fapte
de
limbă
.
2.
Acțiune
săvârșită
de cineva;
faptă
. ♢ Expr.
Fapt
împlinit
=
acțiune
care s-a
încheiat
, care nu mai
poate
fi
schimbată
;
situație
definitivă
.
3.
(Pop.; în
legătură
cu unele
momente
ale
zilei
;
urmat
de
determinări
în
genitiv
sau
introduse
prin prep. „de”)
Început
.
Faptul
zilei
. În
fapt
de
seară
.
4.
(Pop.; în
superstiții
)
Farmec
,
vrajă
. – Lat.
factum.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia faptul
FAPT,
fapte
și (
4
)
fapturi
,
s.n.
1.
Întâmplare
sau
împrejurare
reală
,
lucru
petrecut
în
realitate
.
Fapt
istoric
.
♢
Loc
. adv. și adj.
De
(sau
în)
fapt
= (care este) în
realitate
,
efectiv
. ♢ Expr.
Fapt
e că...
= nu e mai
puțin
adevărat
că...,
adevărul
e că..., în
orice
caz
. ♦
Fenomen
.
Fapte
de
limbă
.
2.
Acțiune
săvârșită
de cineva;
faptă
. ♢ Expr.
Fapt
împlinit
=
acțiune
care s-a
încheiat
, care nu mai
poate
fi
schimbată
;
situație
definitivă
.
3.
(Pop.; în
legătură
cu unele
momente
ale
zilei
;
urmat
de
determinări
în
genitiv
sau
introduse
prin prep. „de”)
Început
.
Faptul
zilei
. În
fapt
de
seară
.
4.
(Pop.; în
superstiții
)
Farmec
,
vrajă
. – Lat.
factum.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia faptul
FAPT,
fapte
și (
4
)
fapturi
,
s.n.
1.
Întâmplare
sau
împrejurare
reală
,
lucru
petrecut
în
realitate
.
Fapt
istoric
.
♢
Loc
. adv. și adj.
De
(sau
în)
fapt
= (care este) în
realitate
,
efectiv
. ♢ Expr.
Fapt
e că...
= nu e mai
puțin
adevărat
că...,
adevărul
e că..., în
orice
caz
. ♦
Fenomen
.
Fapte
de
limbă
.
2.
Acțiune
săvârșită
de cineva;
faptă
. ♢ Expr.
Fapt
împlinit
=
acțiune
care s-a
încheiat
, care nu mai
poate
fi
schimbată
;
situație
definitivă
.
3.
(Pop.; în
legătură
cu unele
momente
ale
zilei
;
urmat
de
determinări
în
genitiv
sau
introduse
prin prep. „de”)
Început
.
Faptul
zilei
. În
fapt
de
seară
.
4.
(Pop.; în
superstiții
)
Farmec
,
vrajă
. – Lat.
factum.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia faptul
FAPT
s. v.
descântec
,
farmec
,
magie
,
scarlatină
,
vrajă
,
vrăjitorie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
FAPT
s. v.
descântec
,
farmec
,
magie
,
scarlatină
,
vrajă
,
vrăjitorie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
FAPT
s.
1.
caz
,
întâmplare
.
(ŭl din Vaslui.)
2.
v.
întâmplare
.
3.
v.
fenomen
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
FAPT
s.
1.
caz
,
întâmplare
.
(ŭl din Vaslui.)
2.
v.
întâmplare
.
3.
v.
fenomen
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
FAPT
s.
1.
caz
,
întâmplare
.
(ŭl din Vaslui.)
2.
v.
întâmplare
.
3.
v.
fenomen
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
fapt
(
farmec
,
vrajă
) s. n., pl.
fápturi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia faptul
fapt
(zool.) s. m., pl.
fapți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia faptul
fapt
(
acțiune
) s. n., pl.
fápte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia faptul
fapt
(
acțiune
) s. n., pl.
fápte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia faptul
fapt
(
farmec
,
vrajă
) s. n., pl.
fápturi
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia faptul
fapt
(
acțiune
) s. n., pl.
fápte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia faptul
fapt
(zool.) s. m., pl.
fapți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia faptul
FAPT
1
~e
n.
1)
Întâmplare
care a
avut
loc
în
realitate
;
eveniment
.
~
istoric
. 2)
Fenomen
izolat
dintr-un
anumit
domeniu
.
~e de
limbă
.
3)
v.
FAPTĂ
.
4) (
în
îmbinare
cu
substantive
ce
denumesc
anumite
perioade
exprimă
ideea
de
început
)
În ~ul
zilei
. În ~ul
serii
.
/<lat.
factum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia faptul
FAP//T
3
~ți
m. depr.
Copil
neastâmpărat
și
obraznic
. /<lat.
factum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia faptul
FAPT
1
~e
n.
1)
Întâmplare
care a
avut
loc
în
realitate
;
eveniment
.
~
istoric
. 2)
Fenomen
izolat
dintr-un
anumit
domeniu
.
~e de
limbă
.
3)
v.
FAPTĂ
.
4) (
în
îmbinare
cu
substantive
ce
denumesc
anumite
perioade
exprimă
ideea
de
început
)
În ~ul
zilei
. În ~ul
serii
.
/<lat.
factum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia faptul
FAP//T
3
~ți
m. depr.
Copil
neastâmpărat
și
obraznic
. /<lat.
factum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia faptul
FAPT
2
~uri
n. pop.
rar
Procedeu
magic
,
căruia
i se
atribuie
însușiri
supranaturale
;
farmec
;
vrajă
. /<lat.
factum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia faptul
FAPT
1
~e
n.
1)
Întâmplare
care a
avut
loc
în
realitate
;
eveniment
.
~
istoric
. 2)
Fenomen
izolat
dintr-un
anumit
domeniu
.
~e de
limbă
.
3)
v.
FAPTĂ
.
4) (
în
îmbinare
cu
substantive
ce
denumesc
anumite
perioade
exprimă
ideea
de
început
)
În ~ul
zilei
. În ~ul
serii
.
/<lat.
factum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia faptul
FAPT
2
~uri
n. pop.
rar
Procedeu
magic
,
căruia
i se
atribuie
însușiri
supranaturale
;
farmec
;
vrajă
. /<lat.
factum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia faptul
fapt, -ă,
adj. (înv.)
făcut
.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia faptul
fapt, -ă,
adj. (înv.)
făcut
.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia faptul
fapt, -ă,
adj. (înv.)
făcut
.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia faptul
fapt (-te),
s.n. –
1.
(Înv.)
1.
Creație
,
facere
. –
2.
Acțiune
,
înfăptuire
. –
3.
(Înv.)
Creatură
. –
4.
Întîmplare
reală
. –
5.
(Cu
noțiuni
care
exprimă
timpul
)
Început
,
origine
. –
6.
Vrajă
,
farmec
. –
7.
Larvă
a
fluturelui
, Acherontia atropos. –
8.
Trifoi
galben
, Triofolium
procumbens
. –
9.
Plantă
,
Astrantia
mayor. – Mr.
faptu,
faptă
, megl.
fat
.
Lat.
factum
(Pușcariu 579;
Candrea
-
Dens
., 535; REW 3135;
DAR
; cf. Șeineanu,
Semasiol.,
188), cf. it.
fatto,
prov.
fach
, fr.
fait,
sp.
hecho
,
port
.
feito
. Pl. este
fapți
la
sensurile
7-9.
Era
înainte
part
. de la
a
face
,
sec
. XVI,
înlocuit
de
făcut
. Der.
faptă
,
s.f. (
fapt
;
operă
;
acțiune
; înv.,
creație
,
facere
),
sing
.
reconstituit
analogic
de la pl.
fapte
(după Tiktin și
DAR
, din lat.
facta
, pl. n.);
făptaș
,
s.m. (
delicvent
);
faptnic
(
ă
),
s.f. și n., (
roibă
,
Rubia
tinctorum
),
numită
astfel
fiindcă
se
crede
că
vindecă
o
boală
greșit
atribuită
lui
fapt
7;
făptoriu,
s.m. (înv.,
creator
);
făptui
,
vb. (a
face
, a
săvîrși
, a
comite
);
făptuitor
,
s.m. (
delicvent
,
autor
al unui
delict
);
făptură
,
s.f. (înv.,
creație
,
facere
;
lucrare
,
operă
;
lume
,
univers
;
compoziție
,
structură
;
aspect
,
formă
,
mod
de a fi;
ființă
vie
,
creatură
), din lat.
factura
, cf.
alb
.
fëtürë
(Meyer 111; Philippide, II, 641), it.
fattura
, v. prov.
faitura
, v. fr.
faiture
, sp.
hechura
,
port
.
feitura
(Pușcariu 580;
Candrea
-
Dens
., 537; REW 3136;
DAR
);
înfăptui
,
vb. (a
realiza
, a
verifica
, a
duce
la
bun
sfîrșit). În
legătură
cu
sensul
magic
al lui
fapt
, cf. it.
fatturare
„a
vrăji
”;
fattura
„
vrajă
”,
port
.
feitiço
„
vrajă
”, de unde fr.
fétiche
›
rom
.
fétiș
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia faptul
fapt (-te),
s.n. –
1.
(Înv.)
1.
Creație
,
facere
. –
2.
Acțiune
,
înfăptuire
. –
3.
(Înv.)
Creatură
. –
4.
Întîmplare
reală
. –
5.
(Cu
noțiuni
care
exprimă
timpul
)
Început
,
origine
. –
6.
Vrajă
,
farmec
. –
7.
Larvă
a
fluturelui
, Acherontia atropos. –
8.
Trifoi
galben
, Triofolium
procumbens
. –
9.
Plantă
,
Astrantia
mayor. – Mr.
faptu,
faptă
, megl.
fat
.
Lat.
factum
(Pușcariu 579;
Candrea
-
Dens
., 535; REW 3135;
DAR
; cf. Șeineanu,
Semasiol.,
188), cf. it.
fatto,
prov.
fach
, fr.
fait,
sp.
hecho
,
port
.
feito
. Pl. este
fapți
la
sensurile
7-9.
Era
înainte
part
. de la
a
face
,
sec
. XVI,
înlocuit
de
făcut
. Der.
faptă
,
s.f. (
fapt
;
operă
;
acțiune
; înv.,
creație
,
facere
),
sing
.
reconstituit
analogic
de la pl.
fapte
(după Tiktin și
DAR
, din lat.
facta
, pl. n.);
făptaș
,
s.m. (
delicvent
);
faptnic
(
ă
),
s.f. și n., (
roibă
,
Rubia
tinctorum
),
numită
astfel
fiindcă
se
crede
că
vindecă
o
boală
greșit
atribuită
lui
fapt
7;
făptoriu,
s.m. (înv.,
creator
);
făptui
,
vb. (a
face
, a
săvîrși
, a
comite
);
făptuitor
,
s.m. (
delicvent
,
autor
al unui
delict
);
făptură
,
s.f. (înv.,
creație
,
facere
;
lucrare
,
operă
;
lume
,
univers
;
compoziție
,
structură
;
aspect
,
formă
,
mod
de a fi;
ființă
vie
,
creatură
), din lat.
factura
, cf.
alb
.
fëtürë
(Meyer 111; Philippide, II, 641), it.
fattura
, v. prov.
faitura
, v. fr.
faiture
, sp.
hechura
,
port
.
feitura
(Pușcariu 580;
Candrea
-
Dens
., 537; REW 3136;
DAR
);
înfăptui
,
vb. (a
realiza
, a
verifica
, a
duce
la
bun
sfîrșit). În
legătură
cu
sensul
magic
al lui
fapt
, cf. it.
fatturare
„a
vrăji
”;
fattura
„
vrajă
”,
port
.
feitiço
„
vrajă
”, de unde fr.
fétiche
›
rom
.
fétiș
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia faptul
FAPTUL-MÁRE
s. v.
ștevie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
FAPTUL-MÁRE
s. v.
ștevie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
FAPTUL-MÁRE
s. v.
ștevie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
FAPTUL ZÍLEI
s. v.
auroră
,
crepuscul
,
zori
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
FAPTUL ZÍLEI
s. v.
auroră
,
crepuscul
,
zori
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
FAPTUL ZÍLEI
s. v.
auroră
,
crepuscul
,
zori
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
IARBA-DATULUI-ȘI-A-FÁPTULUI
s. v.
feciorică
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
IARBA-DATULUI-ȘI-A-FÁPTULUI
s. v.
feciorică
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
IARBA-DATULUI-ȘI-A-FÁPTULUI
s. v.
feciorică
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
iárba-dátului-și-a-fáptului
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia faptul
iárba-dátului-și-a-fáptului
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia faptul
iárba-dátului-și-a-fáptului
s. f.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia faptul
IARBA-FÁPTULUI
s. v.
sclipeț
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
IARBA-FÁPTULUI
s. v.
sclipeț
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
IARBA-FÁPTULUI
s. v.
sclipeț
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia faptul
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK