Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția doi definiție dex
doi
găsește rime pentru
doi
Cuvinte apropiate:
boi
,
boi
,
coi
,
dei
,
di
,
dii
,
do
,
doc
,
dodi
,
dog
,
dogi
,
doi
(num.),
doi
(cifră),
dol
,
doli
,
dom
,
don
,
dop
,
dor
,
dori
,
dos
,
dosi
,
dozi
,
foi
,
foi
,
goi
,
hoi
,
joi
(s.f.),
joi
(vb.),
moi
,
noi
(vb.),
noi
(pron.),
noi
,
noi
(s.n.),
oi
,
poi
,
roi
(vb.),
roi
(s.n.),
roi
(s.m.),
soi
,
soi
,
soi
,
toi
(s.n.),
toi
(vb.),
țoi
,
țoi
,
voi
,
voi
,
zoi
DOI, DÓUĂ
num.
card
.
Număr
având
în
numărătoare
locul
între
unu
și
trei
și
indicat
matematic
prin
cifrele
2 și II. ♢ (
Adjectival
)
Vine
cu doi
prieteni
. ♢
Loc
. adv.
În
(sau
din
)
două
vorbe
(sau
cuvinte
) = pe
scurt
,
fără
multă
vorbă
.
La doi
pași
=
aproape
. ♢ Expr. (Fam.)
(A
spune
)
două
vorbe
și-un
cuvânt
= (a
spune
) pe
scurt
, în
puține
cuvinte
. (Fam.)
În doi
timpi
și
trei
mișcări
=
foarte
repede
,
imediat
. ♢ (Cu
valoare
de num.
ord
.)
Tomul
doi
. ♢ (
Intră
în
componența
num.
adverbial
)
A
venit
de
două
ori
. ♢ (
Intră
în
componența
num.
distributiv
)
Plecau
câte
doi
. ♢ (
Substantivat
)
Trei
de doi
. ♢
Loc
. adv.
În
(sau
pe din
)
două
= în
două
bucăți
, în
două
părți
(
egale
).
În
(sau
pe din
)
două
cu...
=
amestecat
(în
părți
egale
) cu
altceva
.
Una
-
două
=
întruna
,
mereu
,
continuu
.
Cu
una
, cu
două
= (în
construcții
negative
) cu
ușurință
,
repede
.
Nici
una
, nici
două
= pe
neașteptate
;
imediat
.
Din
două
una
sau
una
din
două
= ori
una
, ori alta; ori..., ori... ♢ Expr.
Una
și cu
una
fac
două
=
fără
vorbă
multă
;
scurt
,
limpede
.
A nu
vorbi
sau
a nu
zice
(nici)
două
= a nu
scoate
o
vorbă
; a
tăcea
. ♦ (
Adjectival
)
Vreo
doi
=
câțiva
. ♦ (
Substantivat
)
Cifră
care
indică
numărul
definit
mai
sus
.
A
scris
un doi pe
tablă
. – Lat.
*dui, duae
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia doi
DOI, DÓUĂ
num.
card
.
Număr
având
în
numărătoare
locul
între
unu
și
trei
și
indicat
matematic
prin
cifrele
2 și II. ♢ (
Adjectival
)
Vine
cu doi
prieteni
. ♢
Loc
. adv.
În
(sau
din
)
două
vorbe
(sau
cuvinte
) = pe
scurt
,
fără
multă
vorbă
.
La doi
pași
=
aproape
. ♢ Expr. (Fam.)
(A
spune
)
două
vorbe
și-un
cuvânt
= (a
spune
) pe
scurt
, în
puține
cuvinte
. (Fam.)
În doi
timpi
și
trei
mișcări
=
foarte
repede
,
imediat
. ♢ (Cu
valoare
de num.
ord
.)
Tomul
doi
. ♢ (
Intră
în
componența
num.
adverbial
)
A
venit
de
două
ori
. ♢ (
Intră
în
componența
num.
distributiv
)
Plecau
câte
doi
. ♢ (
Substantivat
)
Trei
de doi
. ♢
Loc
. adv.
În
(sau
pe din
)
două
= în
două
bucăți
, în
două
părți
(
egale
).
În
(sau
pe din
)
două
cu...
=
amestecat
(în
părți
egale
) cu
altceva
.
Una
-
două
=
întruna
,
mereu
,
continuu
.
Cu
una
, cu
două
= (în
construcții
negative
) cu
ușurință
,
repede
.
Nici
una
, nici
două
= pe
neașteptate
;
imediat
.
Din
două
una
sau
una
din
două
= ori
una
, ori alta; ori..., ori... ♢ Expr.
Una
și cu
una
fac
două
=
fără
vorbă
multă
;
scurt
,
limpede
.
A nu
vorbi
sau
a nu
zice
(nici)
două
= a nu
scoate
o
vorbă
; a
tăcea
. ♦ (
Adjectival
)
Vreo
doi
=
câțiva
. ♦ (
Substantivat
)
Cifră
care
indică
numărul
definit
mai
sus
.
A
scris
un doi pe
tablă
. – Lat.
*dui, duae
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia doi
doi
num. m., f.
dóuă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
doi
num. m., f.
dóuă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
DOI
1
m.
1)
Număr
constând
din
două
unități
.
~
înmulțit
cu ~
. 2)
Cifra
2 sau II. 3)
Obiect
marcat
cu această
cifră
. /<lat.
dui, duae
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia doi
DOI
2
dóuă
num.
card
.
1)
Unu
plus
unu
.
~
copaci
.
Două
mere
.
♢
În ~
timpi
și
trei
mișcări
foarte
repede
.
Nu
face
nici
două
parale
nu are nici o
valoare
.
A nu
scăpa
cu
una
cu
două
a nu
scăpa
ușor
.
Din
două
una
(sau
una
din
două
) ori
una
, ori alta; ori
așa
, ori
așa
.
Nici
una
, nici
două
repede
,
fără
a
sta
pe
gânduri
.
A nu
putea
lega
două
vorbe
(sau
cuvinte
) a fi
redus
,
mărginit
. 2)
(cu
valoare
de num.
ord
.)
Al
doilea
(a
doua
). /<lat.
dui, duae
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia doi
DOI
1
m.
1)
Număr
constând
din
două
unități
.
~
înmulțit
cu ~
. 2)
Cifra
2 sau II. 3)
Obiect
marcat
cu această
cifră
. /<lat.
dui, duae
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia doi
DOI
2
dóuă
num.
card
.
1)
Unu
plus
unu
.
~
copaci
.
Două
mere
.
♢
În ~
timpi
și
trei
mișcări
foarte
repede
.
Nu
face
nici
două
parale
nu are nici o
valoare
.
A nu
scăpa
cu
una
cu
două
a nu
scăpa
ușor
.
Din
două
una
(sau
una
din
două
) ori
una
, ori alta; ori
așa
, ori
așa
.
Nici
una
, nici
două
repede
,
fără
a
sta
pe
gânduri
.
A nu
putea
lega
două
vorbe
(sau
cuvinte
) a fi
redus
,
mărginit
. 2)
(cu
valoare
de num.
ord
.)
Al
doilea
(a
doua
). /<lat.
dui, duae
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia doi
dói (-óuă),
num. –
Număr
într
unu
și
trei
. – Mr.
doi, dao
, megl.
doi,
două
,
istr.
doi,
do
.
Lat.
dui,
f.
duae
(Pușcariu 540;
Candrea
-
Dens
., 503; REW 2798); cf. it.
due
(v. it.
dui,
piem.
doui, duoe
), prov.
dui, duas,
fr.
deux
, cat., sp.
dos
,
port
.
dous, duas
. – Der.
al
doilea
, num.;
douăzeci
,
num.;
doime
,
s.f. (
jumătate
);
îndoi
,
vb. (a
duplica
; a
dubla
; a
îndoi
; a se
îndoi
; a
oscila
);
îndoială
,
s.f. (
nesiguranță
;
oscilație
);
îndoielnic
,
adj. (
nesigur
;
incert
);
îndoință
, s.f. (înv.,
îndoială
);
îndoios
, adj. (
nesigur
);
neîndoios
,
adj. (
sigur
,
cert
);
îndoit
,
adj. (de
două
ori mai
mult
;
dublu
;
îndoit
;
oscilant
,
nesigur
);
îndoiciune
, s.f. (înv.,
îndoială
);
îndoitură
,
s.f. (
încovoiere
;
cotitură
);
desdoi
, vb. (a
desfășura
, a
întinde
);
adăurat,
adj. (
Banat
,
nou
,
recent
), de la
adăoară
‹
a
doua
oară
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia doi
dói (-óuă),
num. –
Număr
într
unu
și
trei
. – Mr.
doi, dao
, megl.
doi,
două
,
istr.
doi,
do
.
Lat.
dui,
f.
duae
(Pușcariu 540;
Candrea
-
Dens
., 503; REW 2798); cf. it.
due
(v. it.
dui,
piem.
doui, duoe
), prov.
dui, duas,
fr.
deux
, cat., sp.
dos
,
port
.
dous, duas
. – Der.
al
doilea
, num.;
douăzeci
,
num.;
doime
,
s.f. (
jumătate
);
îndoi
,
vb. (a
duplica
; a
dubla
; a
îndoi
; a se
îndoi
; a
oscila
);
îndoială
,
s.f. (
nesiguranță
;
oscilație
);
îndoielnic
,
adj. (
nesigur
;
incert
);
îndoință
, s.f. (înv.,
îndoială
);
îndoios
, adj. (
nesigur
);
neîndoios
,
adj. (
sigur
,
cert
);
îndoit
,
adj. (de
două
ori mai
mult
;
dublu
;
îndoit
;
oscilant
,
nesigur
);
îndoiciune
, s.f. (înv.,
îndoială
);
îndoitură
,
s.f. (
încovoiere
;
cotitură
);
desdoi
, vb. (a
desfășura
, a
întinde
);
adăurat,
adj. (
Banat
,
nou
,
recent
), de la
adăoară
‹
a
doua
oară
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia doi
a fi taler cu două fețe
expr.
a fi
ipocrit
/
fățarnic
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia doi
a juca la două capete
expr. (
pub
.)
a fi
oportunist
; a se
alia
/ a
încheia
înțelegeri
cu
parteneri
ireconciliabili
între
ei.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia doi
DE DÓI
s.
breaza
(
art
.),
ungureasca
(
art
.), ca-la-
Breaza
. (~
este un
dans
popular
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia doi
DE DÓI
s.
breaza
(
art
.),
ungureasca
(
art
.), ca-la-
Breaza
. (~
este un
dans
popular
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia doi
de doi bani / trei lulele
expr. (peior.)
1.
ieftin
.
2.
de
calitate
inferioară
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia doi
doi de-un leu
expr. (adol., peior.)
1.
două
persoane
insignifiante
.
2.
două
persoane
cu
aceleași
defecte
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia doi
DOI-DÍNȚI
s. v.
dentiță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia doi
DOI-DÍNȚI
s. v.
dentiță
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia doi
doi-dínți
(
bot
.) s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
doi-dínți
(
bot
.) s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
doi-fráți
(
bot
.) s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
doi-fráți
(
bot
.) s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
doi la geamantan
expr.
chinez
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia doi
doi la metru, trei la chil
expr. (glum.)
persoană
scundă
și
slabă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia doi
doi ochi albaștri
expr.
țuică
de
prune
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia doi
doi ș’un sfert
expr. (
pub
.)
U.M. 0215,
serviciul
de
informații
al
Ministerului
de
Interne
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia doi
dóuă mii
num.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
dóuă míilea
(
precedat
de
al
) num. m., f.
a
dóuă
mia
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
dóuă milioáne
num. (
sil
.
-li-
oa
-
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
dóuă milioánelea
(
precedat
de
al
) num. m. (
sil
.
-li-
oa
-
), f.
a
dóuă
milioána
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
dóuă púncte
s. n. (
sil
.
punc-
)
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
dóuă súte
num.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
dóuă sútelea
(
precedat
de
al
) num. m., f.
a
dóuă
súta
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia doi
în doi peri
exp.
1.
fără
a
convinge
.
2.
dubios
,
ambiguu
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia doi
job la două capete
expr. (
pub
., peior.)
oportunism
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia doi
NOTA DOI
duplă
,
ghebos
, nouă cu
talpă
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia doi
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK