definiția dizgrația definiție dex

dizgrația

găsește rime pentru dizgrația
Cuvinte apropiate: dezgrația, dizgrația, dizgrațiat, dizgrație

DIZGRAȚIÁ,

dizgrațiez, vb. I. Tranz. A lipsi pe cineva de bunăvoința, de favoarea de care s-a bucurat până atunci, a-i retrage favoarea. [Pr.: -ți-a] – Din fr. disgracier (după dizgrație).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia dizgrația

dizgrațiá

vb. → grația
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia dizgrația

A DIZGRAȚI//Á ~éz

tranz. înv. A scoate din grații; a lipsi de favorurile acordate. [Sil. -ți-a] /<fr. disgracier
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia dizgrația

DIZGRAȚIÁ

vb. I. tr. (Uneori ironic) A înceta de a mai favoriza pe cineva, a-l arunca în dizgrație. [Pron. -ți-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind, var. dezgrația vb. I. / < it. disgraziare, fr. disgracier, după grație].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia dizgrația

DIZGRAȚIÁ

vb. tr. a nu mai favoriza pe cineva, a-l arunca în dizgrație. (după fr. disgracier)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia dizgrația

DIZGRÁȚIE,

dizgrații, s.f. Pierdere a favorii, a bunăvoinței, a grației unul monarh, a unei persoane influente, a unui superior. – Din it. disgrazia. Cf. fr. disgrâce.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia dizgrația

Dizgrație

≠ grație
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia dizgrația

dizgráție

s. f. → grație
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia dizgrația

DIZGRÁȚI//E ~i

f. Pierdere a favoarei, a bunăvoinței unui superior, a unei persoane influente. [Art. dizgrația; G.-D. dizgrației; Sil. -ți-e] /<fr. disgrâce
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia dizgrația

DIZGRÁȚIE

s.f. Pierdere a favorii, a bunăvoinței unui om influent, cu putere. [Gen. -iei, var. dezgrație s.f. / < it. disgrazia, cf. fr. disgrâce].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia dizgrația

DIZGRÁȚIE

s. f. pierdere a favorii, a bunăvoinței unei persoane influente, a unui superior. (< it. disgrazia, după fr. disgrâce)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia dizgrația
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar