Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția destăinuire definiție dex
destăinuire
găsește rime pentru
destăinuire
Cuvinte apropiate:
destăinuire
DESTĂINUÍRE,
destăinuiri
,
s.f.
Acțiunea
de
a (se)
destăinui
și
rezultatul
ei;
divulgare
,
mărturisire
. – V.
destăinui
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia destăinuire
DESTĂINUÍRE
s.
1.
desconspirare,
dezvăluire
,
divulgare
,
împărtășire
,
încredințare
,
mărturisire
,
revelare
,
spovedire
.
(~ unui
secret
.)
2.
decon-spirare,
dezvăluire
,
divulgare
.
(
ă
întregii
afaceri
.)
3.
confesiune
,
confidență
,
dezvăluire
,
mărturisire
,
spovedanie
, (
rar
)
sincerități
(pl.).
(I-a
făcut
unele ~.)
4.
v.
declarație
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia destăinuire
Destăinuire
≠
acoperire
,
tăcere
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia destăinuire
destăinuíre
s. f. (
sil
.
-nu-i-
), g.-d.
art
.
destăinuírii
;
pl.
destăinuíri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia destăinuire
DESTĂINUÍ,
destăinuiesc
,
vb.
IV
.
1.
Tranz. A
spune
cuiva, a da la
iveală
o
taină
, un
gând
ascuns
; a
mărturisi
, a
divulga
.
2.
Refl. A-și da pe
față
gândurile
sau
sentimentele
. ♦ Fig. A se da pe
față
, a
ieși
la
iveală
; a se
trăda
. [Prez. ind. și:
destắinui
] –
Des
1
-
+
tăinui
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia destăinuire
DESTĂINUÍ,
destăinuiesc
,
vb.
IV
.
1.
Tranz. A
spune
cuiva, a da la
iveală
o
taină
, un
gând
ascuns
; a
mărturisi
, a
divulga
.
2.
Refl. A-și da pe
față
gândurile
sau
sentimentele
. ♦ Fig. A se da pe
față
, a
ieși
la
iveală
; a se
trăda
. [Prez. ind. și:
destắinui
] –
Des
1
-
+
tăinui
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia destăinuire
DESTĂINUÍ
vb.
1.
a
declara
, a desconspira, a
dezvălui
, a
divulga
, a
împărtăși
, a
încredința
, a
mărturisi
, a
revela
, a
spovedi
, a
spune
, (livr.) a
confia
, (înv. și pop.) a
dezveli
, (
reg
.) a
deveghea
, (înv.) a
propovădui
.
(I-a ~
dragostea
lui
pentru
ea.)
2.
a
deconspira
, a
dezvălui
, a
divulga
.
(A ~
întreaga
lucrătură
.)
3.
a se
confesa
, a se
mărturisi
, a se
spovedi
, (livr.) a se
confia
, (înv. și pop.) a se
dezveli
.
(S-a ~ cuiva.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia destăinuire
DESTĂINUÍ
vb.
1.
a
declara
, a desconspira, a
dezvălui
, a
divulga
, a
împărtăși
, a
încredința
, a
mărturisi
, a
revela
, a
spovedi
, a
spune
, (livr.) a
confia
, (înv. și pop.) a
dezveli
, (
reg
.) a
deveghea
, (înv.) a
propovădui
.
(I-a ~
dragostea
lui
pentru
ea.)
2.
a
deconspira
, a
dezvălui
, a
divulga
.
(A ~
întreaga
lucrătură
.)
3.
a se
confesa
, a se
mărturisi
, a se
spovedi
, (livr.) a se
confia
, (înv. și pop.) a se
dezveli
.
(S-a ~ cuiva.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia destăinuire
A destăinui
≠ a
acoperi
, a
tăinui
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia destăinuire
A destăinui
≠ a
acoperi
, a
tăinui
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia destăinuire
destăinuí
vb. (
sil
.
-nu-i-
), ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
destăinuiésc
,
imperf. 3 sg.
destăinuiá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
destăinuiáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia destăinuire
destăinuí
vb. (
sil
.
-nu-i-
), ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
destăinuiésc
,
imperf. 3 sg.
destăinuiá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
destăinuiáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia destăinuire
A DESTĂINUÍ destăinui
tranz.
1)
(
gânduri
intime
,
frământări
sufletești
etc.)
A
comunica
în
mod
confidențial
; a
încredința
; a
confia
. 2)
(
persoane
)
A
arăta
așa
cum
este; a da pe
față
; a
trăda
.
Ochii
l-au
destăinuit
.
3)
(
secrete
oficiale
)
A
aduce
la
cunoștința
generală
; a da în
vileag
; a
dezvălui
; a
divulga
. /
des
- + a
tăinui
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia destăinuire
A SE DESTĂINUÍ mă destăinui
in
t
ranz.
A
încredința
o
confesiune
; a
face
confidențe
; a se
confesa
; a se
confia
; a se
spovedi
. [
Sil
.
-
tăi
-nu-i
] /
des
- + a
tăinui
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia destăinuire
A DESTĂINUÍ destăinui
tranz.
1)
(
gânduri
intime
,
frământări
sufletești
etc.)
A
comunica
în
mod
confidențial
; a
încredința
; a
confia
. 2)
(
persoane
)
A
arăta
așa
cum
este; a da pe
față
; a
trăda
.
Ochii
l-au
destăinuit
.
3)
(
secrete
oficiale
)
A
aduce
la
cunoștința
generală
; a da în
vileag
; a
dezvălui
; a
divulga
. /
des
- + a
tăinui
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia destăinuire
A SE DESTĂINUÍ mă destăinui
in
t
ranz.
A
încredința
o
confesiune
; a
face
confidențe
; a se
confesa
; a se
confia
; a se
spovedi
. [
Sil
.
-
tăi
-nu-i
] /
des
- + a
tăinui
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia destăinuire
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK