DESFĂȘURÁ, desfășór, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect să nu mai fie înfășurat sau ghemuit, a desface, a întinde în toată lungimea sau suprafața. ♢ Refl. Un sul de hârtie se desfășoară. ♦ Refl. (Despre unități militare) A trece la o formație de luptă. 2. Refl. și tranz. Fig. (Despre locuri și priveliști din natură) A (se) înfățișa, a (se) arăta treptat (în toată amploarea); a (se) întinde, a (se) așterne până departe. ♦ Refl. (Despre fapte, evenimente etc.) A se petrece, a decurge; a evolua în fazele sale succesive. 3. Tranz. A înfăptui o acțiune de durată, pe etape succesive și pe un plan larg. ♢ Refl. Ce viață trepidantă trebuie să se desfășoare acolo! [Prez. ind. și: desfắșur] – Lat. disfasciolare sau rom. des¹- + [în]fășura.

DESFĂȘURÁ, desfășór, vb. I. 1. Tranz. A face ca un obiect să nu mai fie înfășurat sau ghemuit, a desface, a întinde în toată lungimea sau suprafața. ♢ Refl. Un sul de hârtie se desfășoară. ♦ Refl. (Despre unități militare) A trece la o formație de luptă. 2. Refl. și tranz. Fig. (Despre locuri și priveliști din natură) A (se) înfățișa, a (se) arăta treptat (în toată amploarea); a (se) întinde, a (se) așterne până departe. ♦ Refl. (Despre fapte, evenimente etc.) A se petrece, a decurge; a evolua în fazele sale succesive. 3. Tranz. A înfăptui o acțiune de durată, pe etape succesive și pe un plan larg. ♢ Refl. Ce viață trepidantă trebuie să se desfășoare acolo! [Prez. ind. și: desfắșur] – Lat. disfasciolare sau rom. des¹- + [în]fășura.

DESFĂȘURÁ vb. 1. a (se) desface, (pop.) a (se) desfira, (reg.) a (se) dezveli. (Se ~ un fir depănat.) 2. v. desface. 3. a (se) întinde, (Mold.) a (se) dișterne. (Acțiunea se ~ pe o anumită perioadă.) 4. a se derula, a evolua, a se întâmpla, a se petrece, (înv.) a se purta. (Iată cum s-au ~ faptele.) 5. a evolua, a merge. (Treaba se ~ bine.) 6. a decurge, a evolua, a se petrece. (Partida s-a ~ în bune condiții.) 7. v. disputa. 8. a depune, a duce, a efectua, a executa, a face, a îndeplini, a întreprinde, a presta. (A ~ acolo o muncă utilă.) 9. a da, a duce, a purta, a susține, (înv.) a sta. (Au ~ o luptă continuă pentru ...)

DESFĂȘURÁ vb. 1. a (se) desface, (pop.) a (se) desfira, (reg.) a (se) dezveli. (Se ~ un fir depănat.) 2. v. desface. 3. a (se) întinde, (Mold.) a (se) dișterne. (Acțiunea se ~ pe o anumită perioadă.) 4. a se derula, a evolua, a se întâmpla, a se petrece, (înv.) a se purta. (Iată cum s-au ~ faptele.) 5. a evolua, a merge. (Treaba se ~ bine.) 6. a decurge, a evolua, a se petrece. (Partida s-a ~ în bune condiții.) 7. v. disputa. 8. a depune, a duce, a efectua, a executa, a face, a îndeplini, a întreprinde, a presta. (A ~ acolo o muncă utilă.) 9. a da, a duce, a purta, a susține, (înv.) a sta. (Au ~ o luptă continuă pentru ...)

A (se) desfășura ≠ a (se) înfășura

A (se) desfășura ≠ a (se) înfășura

desfășurá vb., ind. prez. 1 sg. desfășór, 3 sg. și pl. desfășoáră; conj. prez. 3 sg. și pl. desfășoáre

desfășurá vb., ind. prez. 1 sg. desfășór, 3 sg. și pl. desfășoáră; conj. prez. 3 sg. și pl. desfășoáre

A DESFĂȘURÁ desfășór tranz. 1) A face să se desfășoare. 2) (acțiuni de amploare) A realiza în etape succesive. 3) (subiecte, idei etc.) A expune în mod amănunțiț; a reda pe larg; a dezvolta. /<lat. disfasciolare

A SE DESFĂȘURÁ se desfășoáră intranz. 1) (despre gheme sau ață înfășurată pe un ghem) A se desface într-un fir lung și continuu; a se deșira. 2) (despre unități militare) A se aranja în vederea unei acțiuni de luptă. 3) (despre evenimente, acțiuni etc.) A avea loc (într-un anumit mod); a-și urma cursul firesc; a decurge; a evolua. 4) fig. (despre priveliști, peisaj) A se întinde în fața ochilor; a se deschide. /<lat. disfasciolare

A DESFĂȘURÁ desfășór tranz. 1) A face să se desfășoare. 2) (acțiuni de amploare) A realiza în etape succesive. 3) (subiecte, idei etc.) A expune în mod amănunțiț; a reda pe larg; a dezvolta. /<lat. disfasciolare

A SE DESFĂȘURÁ se desfășoáră intranz. 1) (despre gheme sau ață înfășurată pe un ghem) A se desface într-un fir lung și continuu; a se deșira. 2) (despre unități militare) A se aranja în vederea unei acțiuni de luptă. 3) (despre evenimente, acțiuni etc.) A avea loc (într-un anumit mod); a-și urma cursul firesc; a decurge; a evolua. 4) fig. (despre priveliști, peisaj) A se întinde în fața ochilor; a se deschide. /<lat. disfasciolare