definiția defecta definiție dex

defecta

găsește rime pentru defecta
Cuvinte apropiate: defeca, defect, defecta, defectat, defecto, dejecta, delecta, detecta

DEFECTÁ,

defectez, vb. I. Refl. (Despre mecanisme, aparate, mașini etc.) A avea un defect (1) sau o defecțiune, a nu mai funcționa; a se strica. ♦ Tranz. A produce un defect (1) la o mașină, la un aparat, la un mecanism etc. – Din defect.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia defecta

DEFECTÁ

vb. a (se) deranja, a (se) deregla, a (se) strica, (rar) a (se) detraca. (Sistemul tehnic s-a ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia defecta

A defecta

≠ a repara
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia defecta

defectá

vb., ind. prez. 1 sg. defectéz, 3 sg. și pl. defecteáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia defecta

A SE DEFECT//Á

pers. 3 se ~eáză intranz. (despre sisteme tehnice) A căpăta un defect; a ieși din funcțiune; a nu funcționa normal; a se deteriora; a se strica; a se deregla; a se avaria; a degrada. /Din defect
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia defecta

A DEFECT//Á ~éz

tranz. (sisteme tehnice) A face să se defecteze; a strica; a deteriora; a deregla; a avaria. /Din defect
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia defecta

DEFECTÁ

vb. I. tr., refl. (Despre un mecanism, un motor etc.) A produce sau a avea un defect, a (se) strica. [< defect].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia defecta

DEFECTÁ

vb. I. refl. (despre mașini, aparate, mecanisme etc.) a avea un defect, a (se) strica. II. tr. a produce un defect (la o mașină etc.). III. intr. (rar) a trăda. (< defect)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia defecta

DEFÉCT, -Ă,

defecți, -te, s.n., adj. 1. S.n. Lipsă, scădere, imperfecțiune materială, fizică sau morală; cusur, meteahnă, neajuns, beteșug, hibă. ♦ Deranjament, stricăciune care împiedică funcționarea unei mașini, a unui aparat. ♦ Ceea ce nu este conform anumitor reguli stabilite într-un anumit domeniu. ♦ Dezavantaj, inconvenient. 2. Adj. Care s-a defectat, s-a stricat; care are un defect (1). – Din lat. defectus, germ. Defekt.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia defecta

DEFÉCT

s., adj. 1. s. cusur, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu, (livr.) carență, racilă, tară, (pop. și fam.) beteșug, (reg. și fam.) hibă, (reg.) madea, teahnă, (Olt., Munt. și Mold.) ponos, (înv.) greșeală, lichea, nedesăvirșire, răutate. (Are nenumărate ~.) 2. s. v. anomalie. 3. s. v. patimă. 4. s. v. defecțiune. 5. adj. defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit. (Un mecanism, un ceas ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia defecta

Defect

≠ calitate, virtute, merit, perfecțiune
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia defecta

deféct

s. n., pl. defécte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia defecta

deféct

adj. m., pl. defécți; f. sg. deféctă, pl. defécte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia defecta

DEFÉCT2 ~e

n. 1) Lipsă a unei însușiri fizice sau morale; neajuns; cusur; deficiență; meteahnă. 2) Deranjament care nu permite unui sistem tehnic să funcționeze normal; defecțiune. 3) Lipsă de integritate anatomică sau funcțională a unui organ; deficiență. /<lat. defectus, germ. Defect
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia defecta

DEFÉC//T1 ~tă (~ți, ~te)

Care prezintă imperfecțiuni; cu neajunsuri. /<lat. defectus, germ. Defekt
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia defecta

deféct (defécte),

s.n. – Cusur, imperfecțiune. Lat. defectus (sec. XIX). – Der. defectuos, adj., din fr. défectueux; defectuozitate, s.f.; defectibil, adj., din fr. défectible; defectiv, adj., din fr. défectif.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia defecta

DEFÉCT, -Ă

adj. Care nu mai este în stare de funcționare; stricat. [< lat. defectus].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia defecta

DEFÉCT

s.n. Cusur, imperfecțiune, lipsă; beteșug, meteahnă. ♦ Deranjament care împiedică funcționarea unei mașini, a unui aparat etc. [< lat. defectus].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia defecta

DEFÉCT, -Ă

I. adj. care s-a defectat, s-a stricat. II. s.n. 1. imperfecțiune, lipsă, cusur. ♢ deranjament, dereglare care împiedică funcționarea unei mașini, a unui aparat, mecanism etc. ♢ dezavantaj, inconvenient. 2. (fiz.) ~ de masă = diferența dintre suma particulelor constitutive ale unui atom și masa reală a acestuia. (< lat. defectus, germ. Defekt)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia defecta
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar