definiția declin definiție dex

declin

găsește rime pentru declin
Cuvinte apropiate: declic, declin, declina, decliv, deplin, diclin

DECLÍN,

declinuri, s.n. Coborâre a unui astru pe bolta cerului înspre apus; asfințire, scăpătare. Fig. Sfârșitul unei glorii, al unei puteri aparținând unei persoane, unui popor, unei civilizații etc.; decădere. – Din fr. déclin.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia declin

DECLÍN

s. decadență, decădere, regres, (înv.) descreștere, scădenie, scădere, scăpătare, (fig.) apus, crepuscul. (~ al unui imperiu.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia declin

DECLÍN

s. v. apus, asfințire, asfințit.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia declin

Declin

≠ ascensiune, prosperitate
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia declin

declín

s. n. (sil. -clin), pl. declínuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia declin

DECLÍN ~uri

n. 1) Mișcare de coborâre a unui astru pe bolta cerească înspre orizont; apus; asfințit. 2) fig. Proces de trecere de la o stare superioară la una inferioară; decădere; decadență; regres. ~ul unei civilizații. /<fr. déclin, lat. declinare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia declin

DECLÍN

s.n. 1. Coborâre către asfințit a unui astru pe bolta cerească. 2. (Fig.) Decădere. [Pl. -nuri. / < fr. déclin, it. declino].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia declin

DECLÍN

s. n. 1. coborâre către asfințit a unui astru. 2. (fig.) decădere (a unei ființe, a unui popor, a unei civilizații); decadență, regres. (< fr. déclin)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia declin

DECLINÁ,

declín, vb. I. 1. Tranz. A trece un substantiv, un adjectiv, un pronume, un numeral sau un articol prin toate cazurile gramaticale. 2. Tranz. (Rar; în expr.) A-și declina numele, calitatea etc. = a-și spune numele, calitatea etc.; a se prezenta. 3. Tranz A refuza să-și asume o sarcină, o răspundere, o funcție, a nu vrea să soluționeze un litigiu etc. 4. Tranz. A pune la îndoială, a nu admite, a nu recunoaște competența cuiva sau a ceva. 5. Intranz. (Rar; despre aștri) A coborî spre asfințit; a apune, a scăpăta. – Din fr. décliner, lat. declinare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia declin

DECLINÁ

vb. (GRAM.) (înv.) a (se) pleca. (A ~ un substantiv.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia declin

DECLINÁ

vb. v. apune, asfinți, coborî, dispărea, pieri, pleca.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia declin

decliná

vb. (sil. -cli-), ind. prez. 1 sg. declín, 3 sg. și pl. declínă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia declin

A DECLINÁ1 declín

tranz. 1) (substantive, adjective, pronume, numerale, articole) A trece prin cazuri și numere schimbând forma. 2) înv. (nume de persoană) A face să fie cunoscut; a prezenta; a recomanda. 3) (sarcini, propuneri) A supune unei soluționări negative; a respinge. 4) (funcții) A refuza de a-și asuma. 5) A pune la îndoială; a considera ca fiind nesigur. /<fr. décliner, lat. decli-nare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia declin

A DECLINÁ2

pers. 3 declínă intranz. (despre aștri) A se lăsa spre sau după orizont; a asfinți; a apune; a scăpăta; a coborî. /<fr. décliner, lat. declinare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia declin

DECLINÁ

vb. I. 1. tr. A trece un nume (substantiv, adjectiv etc.) prin toate cazurile gramaticale. 2. tr. A refuza să-și asume o sarcină, o funcție etc. 3. intr. (Rar; despre aștri) A coborî către asfințit, a apune. 4. tr. A nu recunoaște, a nu admite ceva, a refuza să admită. 5. tr. A-și declina numele, calitatea = a-și spune numele, calitatea. [P.i. declín. / < lat. declinare, cf. fr. décliner].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia declin

DECLINÁ

vb. I. tr. 1. a trece un substantiv, adjectiv, pronume, numeral sau articol prin toate cazurile gramaticale. 2. a respinge, a refuza, a contesta, a nu-și asuma o sarcină, o funcție etc. o a-și ~ competența = a nu-și recunoaște competența (autoritatea, capacitatea de a se pronunța într-o problemă); a-și ~ orice răspundere = a nu-și asuma răspunderea. 3. a nu recunoaște, a nu admite ceva. 4. a-și ~ numele, calitatea = a-și spune numele, calitatea; a se prezenta. II. intr. (despre aștri) a coborî către asfințit, a apune. ♢ (fig.) a decădea, a fi în declin; a-și pierde vigoarea, importanța. (< fr. décliner, lat. declinare)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia declin
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar