Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția căluș definiție dex
căluș
găsește rime pentru
căluș
Cuvinte apropiate:
calup
,
calus
,
căiuș
,
căluș
,
căluț
,
căpuș
,
căuș
,
paluș
,
scăluș
,
țâluș
,
văluș
CĂLÚȘ,
călușuri
, s.n.
1.
Bucată
de
lemn
sau de
metal
care se pune
între
dinții
dinainte
ai unui
animal
,
spre
a-l
forța
să
țină
gura
deschisă
;
mototol
de
cârpe
care se
introduce
în
gura
unei
persoane
,
pentru
a o
împiedica
să
strige
. ♢ Expr.
A pune
(cuiva)
călușul
în
gură
= a
împiedica
(pe cineva) să
vorbească
.
2.
Bețișor
care
face
parte
din
mecanismul
de
declanșare
al
capcanelor
de
lemn
.
3.
Mică
piesă
de
lemn
cu o
formă
specială
, pe care se
sprijină
coardele
întinse
ale
unui
instrument
muzical
;
scaun
.
4.
Suport
de
lemn
pe care
pictorul
își
așază
tabloul
când
lucrează
;
șevalet
.
5.
Utilaj
de
foraj
,
pentru
rotirea
prăjinilor
,
folosit
în
forajul
prin
percuție
sau în cel
manual
.
6.
(De
obicei
art
.)
Numele
unui
dans
popular
cu
figuri
variate
,
jucat
(în
preajma
Rusaliilor
) de un
grup
de
flăcăi
;
melodie
după care se
execută
acest
dans
;
călușar
(
1
),
călușel
(
4
). –
Cal
+ suf.
-
uș
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia căluș
CĂLÚȘ
s.
1.
(
reg
.)
proțap
.
(~
pentru
gura
calului
.)
2.
(înv. și
reg
.)
scăluș
, (înv.)
proțap
.
(~ de
pus
în
gura
cuiva, ca să nu
strige
.)
3.
(MUZ.)
scaun
,
scăunaș
,
scăunel
. (~
la un
instrument
cu
coarde
.)
4.
v.
șevalet
.
5.
(
TEHN
.)
scripete
.
(~ la
ițele
războiului
de
țesut
.)
6.
(
reg
.)
smâc
.
(
Jucăria
numită
~)
7.
(
COR
.;
art
.)
călușarii
(pl.
art
.).
(~ul se
joacă
de
către
flăcăi
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia căluș
CĂLÚȘ
s. v.
călușar
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia căluș
călúș
s. n., pl.
călúșuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia căluș
CĂLÚȘ ~uri
n.
1)
Bucată
de
lemn
care se pune
între
dinții
unui
animal
pentru
a-l
forța
să
țină
gura
deschisă
. 2)
Bucată
de
cârpă
făcută
boț
, care se
introduce
în
gura
unei
persoane
ca să nu
strige
. ♢
A pune (cuiva) ~ în
gură
a
împiedica
pe cineva să
vorbească
. 3)
Plăcuță
de
lemn
care
servește
ca
suport
pentru
coarde
la
instrumentele
muzicale
cu
arcuș
;
scaun
. 4)
Suport
de
lemn
pe care
pictorul
fixează
pânza
când
pictează
;
șevalet
. 5)
v.
CĂLUȘAR
. /
cal
+ suf. ~
uș
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia căluș
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK