Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția carmele definiție dex
carmele
găsește rime pentru
carmele
CÂRMĂ,
cârme
, s.f.
1.
Piesă
mobilă
care
servește
la
menținerea
sau la
schimbarea
direcției
de
mers
a unei
ambarcații
, a unei
nave
sau a unui
aparat
de
zbor
.
2.
Fig.
Conducere
,
cârmuire
,
guvernare
. – Din sl.
krŭma.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia carmele
CÂRMĂ
s. v.
pârghie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia carmele
CÂRMĂ
s. v.
cârmuire
,
conducere
,
diriguire
,
domnie
,
guvernare
,
putere
,
stăpânire
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia carmele
cârmă
s. f., g.-d.
art
.
cârmei
;
pl.
cârme
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia carmele
CÂRM//Ă ~e
f.
1)
Piesă
mobilă
care
servește
la
manevrarea
navelor
maritime
sau
aeriene
. 2)
fig.
Conducere
a unei
activități
sociale
;
cârmuire
;
guvernare
.
~a
statului
.
[G.-D.
cârmei
] /<sl.
kruma
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia carmele
cârmă
,
cârme
s.f.
nas
mare
și
încovoiat
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia carmele
cîrmă (cấrme),
s.f. –
1.
Piesă
mobilă
care
servește
la
menținerea
sau
schimbarea
direcției
unei
nave
. –
2.
Guvernare
,
conducere
. –
3.
(Arg.)
Nas
. Sl.
krŭma
(Miklosich,
Slaw. Elem.,
27;
Lexicon
,
315; Cihac, II, 43; Berneker 668), cf. slov.
koromany
, mag.
kormány
, de unde
rom
.
cormană
, s.f. (la
plug
,
răsturnătoare
;
stavilă
). Der.
cîrmaci,
s.m. (
persoană
care
manevrează
cîrma unei
nave
,
pilot
;
conducător
), cf. sl.
krŭmĭčiči
, bg.
kŭrmač
, rut.
kormač
;
cîrmi,
vb. (a
guverna
, a
conduce
; a o
coti
, a o
lua
în altă
parte
; a
căuta
pretexte
, a se
scuza
; a se tîrgui), din sl.
krŭmiti
;
cîrmitor,
adj. (care cîrmește);
cîrmeală,
s.f. (
schimbare
de
direcție
);
cîrmui
, vb. (a
guverna
);
cîrmuitor,
s.m. (
guvernator
,
conducător
;
demnitar
);
cîrmuitoresc,
adj. (de
guvernator
);
cîrni,
vb. (a
căuta
pretexte
, a
face
greutăți
);
cîrneală,
s.f. (
șovăială
, tîrguială);
cîrnic,
adj. (
șovăielnic
;
persoană
fără
cuvînt; plîngăcios);
cîrnitură,
s.f. (
curbă
;
ocol
,
ocoliș
);
cîrniș,
s.n. (
schimbare
de
direcție
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia carmele
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK