Joaca acum Serpent! Joaca acum Serpent!

Dictionare: ToateDEXSinonimeAntonimeNeologismeOrtograficArh. & Reg.EtimologicAcademic
Cauta

URL scurt: webdex.ro/calului
Gaseste rime pentru cuvantul calului

58 rezultate Dex Online pentru definitie cal

a ajunge din cal măgar expr. a-i merge din ce în ce mai rău; a decădea
a avea ochelari de cal expr. a refuza perceperea realității în întreaga ei complexitate: a fi retrograd.
a da calu’ la apa expr. (adol.) a urina.
a face (pe cineva) din cal măgar expr. 1. a discredita. 2. a umili.
a fi pe cai mari expr. 1. a avea o poziție socială bună; a avea o funcție importantă. 2. a fi sigur pe sine.
a fute calul în pizdă expr. (obs.) a avea necazuri, a da de bucluc, a fi la ananghie.
a se băga ca musca-n curul calului / în curul vacii / în lapte expr. a fi inoportun.
ASUDUL-CÁLULUI s. v. osul-iepurelui.
BĂȘINA-CÁLULUI s. v. gogoașă.
BURETELE-CÁLULUI s. v. popenchi.
cai verzi pe pereți expr. lucruri imposibile / de necrezut / fanteziste.
CAL, cai, s.m. 1. Animal domestic erbivor, cu copita nedespicată, folosit la călărie și la tracțiune (Equus caballus); p. restr. armăsar castrat. Calul de dar nu se caută la dinți (sau în gură) = lucrurile primite în dar se iau așa cum sunt, fără se mai țină seama de defecte. ♢ Expr. A fi (sau a ajunge) cal de poștă = a fi întrebuințat la toate; a alerga mult. Cal de bătaie = a) persoană hărțuită, muncită de toți; b) problemă de care se ocupă multă lume și care revine mereu pe primul plan. A face (sau a ajunge) din cal măgar = a face ajungă (sau a ajunge) într-o situație mai rea de cum a fost. A visa (sau a vedea, a spune) cai verzi (pe pereți) = a-și închipui (sau a spune) lucruri imposibile, de necrezut. La Paștele cailor = niciodată. O alergătură (sau o fugă) de cal = o distanță (destul de) mică. Calul dracului = femeie bătrână și rea; vrăjitoare. ♢ Compus: cal-putere = unitate de măsură pentru putere, egală cu 75 de kilogrammetri-forță pe secundă, folosită pentru a exprima puterea unui motor. 2. Nume dat unor aparate sau piese asemănătoare cu un cal (1); a) aparat de gimnastică; b) piesă la jocul de șah de forma unui cap de cal (1). 3. Compuse: (Entom.) calul-dracului (sau calul-popii, cal-turtit, cal-de-apă) = libelulă; (Iht.) cal-de-mare = mic pește marin cu capul asemănător cu cel al calului; căluț de mare, hipocamp (2) (Hippocampus hippocampus). – Lat. caballus.
CAL s. 1. (ZOOL.) cabalină, (pop. și depr.) mărțână. 2. (IHT.) cal-de-mare (Hippocampus hippocampus) v. căluț-de-mare. 3. (TEHN.) călușel, război. (~ la moara de vânt.) 4. (TEHN.) scaun. (~ la scăunoaie.)
cal s. m., pl. cai, art. caii
CAL cai m. 1) Animal domestic erbivor cu copita nedespicată, folosit la tracțiune și la călărie. ~ pursânge. ~ șarg. ♢ ~ de bătaie a) persoană hărțuită de toți; b) problemă de care se ocupă multă lume și care revine mereu pe primul plan. A fi (sau a ajunge) ~ de poștă a fi întrebuințat la toate; a alerga mult. A face (sau a ajunge) din ~ măgar a face ajungă într-o situație mai rea de cum a fost. La paștele cailor niciodată. A spune cai verzi pe pereți a povesti lucruri nereale. O fugă (sau o alergătură) de ~ o distanță (destul de) mică. ~ul râios găsește copacul scorțos cine se aseamănă, se adună. ~ul bun se vinde din grajd lucrul bun nu are nevoie de reclamă. ~ul are patru picioare și tot se poticnește pot greși și cei deștepți. ~ul de dar nu se caută la dinți (sau în gură) lucrurile primite în dar se iau așa cum sunt, fără se mai țină seama de defecte. A cunoaște ca pe un ~ breaz a cunoaște foarte bine pe cineva. Vrei, ~ule, orz? nu e nevoie mai întrebi când vrei -i faci cuiva bine. 2): ~-de-apă, ~ul-popii, ~ul-dracului libelulă. ~-de-mare pește marin având capul asemănător cu cel al calului. 3): ~-putere unitate de măsură a puterii egală cu 75 de kilograme forță-metri pe secundă. 4) Aparat de gimnastică pentru sărituri. 5) Piesă la jocul de șah ce reprezintă capul și gâtul acestui animal. /<lat. caballus
cal (-ai), s.m. – 1. Animal domestic erbivor. – 2. Aparat (pentru exerciții de gimnastică). – 3. Piesă de șah. – 4. Mecanism care reglează presiunea morii de făină. – 5. Masă de dulgherie. – 6. Frînă a cilindrului războiului de țesut. – 7. Lampă de gaz. – 8. Dans tipic. – 9. Vase care se folosesc la priveghiul morților. – Mr., megl. cal, istr. co. Lat. caballus (Diez, I, 119 și Gramm., I, 9; Pușcariu 252; REW 1440; Candrea-Dens., 209; DAR); cf. alb. kalj, it. cavallo, prov. cavahl, fr. cheval, cat. cavall, sp. caballo, port. cavallo. După ipoteza lui Meillet, cuvîntul lat. ar proveni din stepele din estul balcano-scitic, unde numele gr. apare pentru prima oară, în sec. III a. Cr. (ϰαβαλλεῖον, într-o inscripție de la Callatis, în Dobrogea). Totuși, noi cercetări sprijină ideea este cuvînt autentic lat., bazat pe cabocastrat”, de la cavus (V. Cocco, Caballus, „Biblios”, XX, 71-119; cf. H. Grégoire, L’étymologie de caballus, în Recueil publié en l’honneur du millénaire d’Horace, Bruxelles 1937, p. 81-93). Uzuri speciale: calul dracului (libelulă), cf. sp. caballito del diablo, gal. din Lubian cabalo de demo, ngr. ἄλογο τη διάβολο (Danguitsis 141). Cf. călare, călător, încălica. Der. căiesc, adj. (cabalin); căișor, s.m. (căluț; șah; călușei); căluț, s.m. (dim. al lui cal; lăcustă, cosaș); căloniu, s.m. (Banat și Trans., horn sau nișă în perete, în spatele sobei, pentru a strînge fumul; banchetă de căruțaș; scaun de tăbăcar); căluș, s.n. (piesă mică de lemn pe care se sprijină coardele întinse ale viorii; botniță; șevalet; botniță prevăzută cu cuie pentru a împiedica vițeii sugă; piesă la războiul de țesut, în general, suport, sprijin, reazem; mănunchi de alune care cresc împreună; dans tipic; joc de copii, cu un arc a cărui săgeată sau căluș se răsucește o dată cu coarda și se lansează ca efect al mișcării de răsucire); călușel, s.m. (căluț; mănunchi de alune; bîrne care susțin coșul de moară; lăcustă, Dicticus verrucivorus); călușei, s.m. (carusel, căișori; joc de noroc); călușar, s.m. (dansator tipic; dansează în grupuri de 7, 9 sau 11, conduși de o căpetenie care face legămînt nu vorbească vreme de 40 de zile; poartă costume tipice, cu clopoței la picioare, iar dansul lor este foarte complicat și plin de figuri acrobatice); călușerească, s.f. (dans tipic din Moldova); călușeresc, adj. (propriu călușarilor); călușerește, adv. (în felul călușarilor); călușerie, s.f. (grup de călușari). – DAR îl explică pe călușar prin căluș, datorită legămîntului de a nu vorbi al căpeteniei. În călușei este posibil fie vorba de o etimologie pop. a fr. carrousel. Din rom. provine bg. kalušar (Capidan, Raporturile, 190).
CAL- v. cali-.
cal, cai s.m. 1. bărbat înalt. 2. (deț.) țigară. 3. zar. 4. (la sg. – tox.) heroină.
cal alb expr. (tox.) heroină.
CALCEA-CÁLULUI s. (BOT.; Caltha palustris) (reg.) bulbuc, bulbucel, scalce, zlat, capră-nemțească.
CAL-DE-ÁPĂ s. v. libelulă.
cal-de-ápă s. m.
CAL-DE-IÁRBĂ s. v. lăcustă.
CAL-DE-MÁRE s. v. morsă.
cal-de-máre s. m.
cal-putére s. m., pl. cai-putére; simb. CP (internațional HP)
CAL-TURTÍT s. v. libelulă.
cal-turtít s. m.
calu’ bălan expr. (er.) penis.
CÁLUL s. art. v. leul.
CALUL-DRÁCULUI s. v. libelulă.
cálul-drácului s. m., pl. cáii-drácului
CALUL-PÓPII s. v. libelulă.
cálul-pópii s. m.
coáda-cálului (bot.) s. f.
cunoscut ca un cal breaz expr. (peior.) cunoscut foarte bine; notoriu.
díntele-cálului (porumb) s. m.
GÂZA-CÁLULUI s. v. musca-calului.
IARBA CÁILOR s. v. flocoșică.
la botul calului expr. (d. mâncare, băutură) consumată în grabă / în picioare.
la paștele cailor expr. (pop.) niciodată.
MĂRARUL-CÁLULUI s. v. ciuin, odagaci, săpunariță.
MUSCA-CÁILOR s. v. tăun.
MUSCĂ-DE-CÁL s. v. căpușă.
múscă de cal s. f. + prep. + s. m.
PAȘTELE-CÁILOR s. v. traista-ciobanului.
páștile-cálului/páștile-cáilor (bot.) s. m.
PĂDUCHE-DE-CÁL s. v. coropișniță.
PĂDUCHELE-CÁLULUI s. v. colțul-babei.
pădúchele-cálului s. m.
SAGNA-CÁLULUI s. v. tarhon.
ságna-cálului (bot.) s. f.
sápa-cálului s. f.
săpúnul-cálului s. n.
SPUMA-CÁLULUI s. v. ciuin, odagaci, săpunariță.
STRECHEA-CÁILOR s. v. musca-calului.
SUDOAREA-CÁLULUI s. v. osul-iepurelui.
TRÂNTOR-DE-CÁI s. v. musca-calului.
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online - dictionar explicativ roman este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.