Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția bocanit definiție dex
bocanit
găsește rime pentru
bocanit
Cuvinte apropiate:
băcănit
,
bocăni
,
bocăni
,
bocănit
,
boncănit
,
docănit
,
pocănit
,
pocănit
,
tocănit
BOCĂNÍ,
bocănesc
, vb.
IV
. Intranz. A
ciocăni
, a
izbi
cu un
obiect
tare
în ceva. –
Boc
+ suf.
-
ăni
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia bocanit
BOCĂNÍ,
bocănesc
, vb.
IV
. Intranz. A
ciocăni
, a
izbi
cu un
obiect
tare
în ceva. –
Boc
+ suf.
-
ăni
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia bocanit
BOCĂNÍ
vb. v.
ciocăni
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia bocanit
BOCĂNÍ
vb. v.
ciocăni
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia bocanit
bocăní
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
bocănésc
,
imperf. 3 sg.
bocăneá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
bocăneáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia bocanit
bocăní
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
bocănésc
,
imperf. 3 sg.
bocăneá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
bocăneáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia bocanit
A BOCĂN//Í ~ésc
intranz.
A
produce
un
zgomot
prin
lovire
repetată
(într-un
obiect
tare
); a
ciocăni
. /Din
boc
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia bocanit
A BOCĂN//Í ~ésc
intranz.
A
produce
un
zgomot
prin
lovire
repetată
(într-un
obiect
tare
); a
ciocăni
. /Din
boc
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia bocanit
bocăní (a ~)
vb., ind. prez. 1 sg.
bocănésc
/
bócăn
, imperf. 3 sg.
bocăneá
; conj. prez. 3
să
bocăneáscă
/ să
bócăne
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia bocanit
bocăní (a ~)
vb., ind. prez. 1 sg.
bocănésc
/
bócăn
, imperf. 3 sg.
bocăneá
; conj. prez. 3
să
bocăneáscă
/ să
bócăne
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia bocanit
BOCĂNÍT
s.n.
Acțiunea
de
a
bocăni
și
rezultatul
ei;
zgomot
produs
prin
izbirea
cu un
obiect
tare
în ceva;
bocăneală
,
bocănitură
. – V.
bocăni
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia bocanit
BOCĂNÍT
s.
1.
bocăneală
,
bocănitură
,
pocăneală
,
pocănit
,
pocănitură
, (
reg
.)
bontăneală
,
bontăni
-
tură
.
(Se
aude
un ~.)
2.
v.
bătaie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia bocanit
bocănít
s. n.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia bocanit
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK