Joaca acum Serpent! Joaca acum Serpent!

Dictionare: ToateDEXSinonimeAntonimeNeologismeOrtograficArh. & Reg.EtimologicAcademic
Cauta

URL scurt: webdex.ro/bob
Gaseste rime pentru cuvantul bob
23 rezultate Dex Online pentru bob (sămânță), bob (sanie, elevator), bob (plantă - s.m.)
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: bab, boa, bob (sămânță), bob (sanie, elevator), bob (plantă - s.m.), bobă, bobi, boc, boi, boi, bol, bomb, bon, bop, bor, boș, bot, boț, bou, box, box, boy, boz, cob, fob, job, kob, lob, lob, ob, rob, zob
BOB1, (1) boabe, s.n. (2, rar 1) bobi, s.m. 1. S.n. Sămânță de cereale sau de legume care fac fructe păstăi; grăunte, boabă (2). ♢ Loc. adv. Bob cu bob = cu grijă și răbdare; amănunțit. Din bob în bob = amănunțit. Bob numărat = întocmai, exact. ♢ Expr. A da (sau a ghici) în bobi = a căuta tainele viitorului după cum se așază bobii aruncați de ghicitor. ♦ Orice părticică de materie friabilă care seamănă cu un grăunte. Bob de nisip. 2. S.m. Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii, cu păstăi mari și cu semințe ovale, turtite (Vicia faba); măzăriche (I). ♦ P. restr. Sămânța acestei plante. – Din sl. bobŭ.
BOB2, boburi, s.n. Sanie cu un rând suplimentar de tălpici în față, care, dirijate (cu ajutorul unui volan sau în alt mod), servesc la cotit. ♦ Sportul practicat cu acest fel de sanie; bobslei. – Din engl., fr. bob[sleigh].
BOB3, boburi, s.n. Instalație pentru ridicarea materialelor de construcție. – Et. nec.
BOB1, (1) boabe, s.n. (2, rar 1) bobi, s.m. 1. S.n. Sămânță de cereale sau de legume care fac fructe păstăi; grăunte, boabă (2). ♢ Loc. adv. Bob cu bob = cu grijă și răbdare; amănunțit. Din bob în bob = amănunțit. Bob numărat = întocmai, exact. ♢ Expr. A da (sau a ghici) în bobi = a căuta tainele viitorului după cum se așază bobii aruncați de ghicitor. ♦ Orice părticică de materie friabilă care seamănă cu un grăunte. Bob de nisip. 2. S.m. Plantă leguminoasă cu flori albe sau trandafirii, cu păstăi mari și cu semințe ovale, turtite (Vicia faba); măzăriche (I). ♦ P. restr. Sămânța acestei plante. – Din sl. bobŭ.
BOB s. v. bacă.
BOB s. 1. boabă, grăunte, sămânță, (reg.) boambă, boană. (Un ~ de grâu.) 2. v. picătură. 3. (BOT.) bob-de-țarină (Lathyrus sylvester) = (reg.) măzăriche, scrântiță; bob-de-țarină (Lathyrus platyphyllos) = (reg.) măzăriche.
BOB s. (SPORT) (rar) bobslei.
bob (sămânță) s. n., pl. boábe
bob (sanie) s. n., pl. bóburi
bob (plantă) s. m.
bob (sămânță folosită la ghicit) s. m., pl. bobi
BOB2 boábe n. 1) Fiecare dintre părțile componente (asemănătoare cu un grăunte) ale unei totalități de elemente omogene; fir. ~ de nisip. 2) Obiect mic, de formă rotundă, separat dintr-o cantitate mare de obiecte identice. ~ de mărgăritar. /Orig. nec.
BOB3 ~uri n. 1) Sanie sportivă pentru mai multe persoane, dirijată cu un volan sau cu două cabluri. 2) Sport practicat cu această sanie. /<engl. bob[sleigh]
BOB1 ~i m. 1) Plantă leguminoasă cu fructul păstaie, cu semințe mari, ovale și plate. 2) Sămânța acestei plante. 3) (cu sens colectiv) Cantitate mare de semințe ale acestei plante. ♢ A da (sau a ghici) în ~i a prezice viitorul cuiva după felul cum se aranjează bobii aruncați de către ghicitor. ~ cu ~ amănunțit, luând fiecare element în parte; fir cu fir. Din ~ în ~ fără grabă și foarte atent. ~ numărat exact; întocmai. /<sl. bobu
bob (-oábe), s.n. – 1. Boabă, boabă făinoasă. – 2. Numele celor 41 de boabe (alteori de porumb) cu care ghicitoarele obișnuiesc prezică viitorul. – 3. Grăunte în general. – 4. (Înv.) Sămînță. – 5. Strop, pic, cantitate minimă. Mr., megl. bobfasole”. Sl. bobŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Lexicon, 34); cf. bg., rus. bob. În prima sa accepție, nu are pl.; în a doua, se folosește numai la pl., bobi. Pe baza pl. n. boabe, care se folosește în celelalte cazuri, s-a format din nou un f. boabă, care coincide cu sb. boba. Der. boabă, s.f. (grăunte; bob; strop, pic, cantitate minimă); boambă, s.f. (grăunte; bob); bobăreasă și (prin contaminare cu babă) băbăreasă, s.f. (ghicitoare, prezicătoare); bobi, vb. (a ghici); bobic, s.n. (bulgăre); bobică, s.f. (oală, vas rotund); bobiște, s.f. (teren cultivat cu bob); bobiță, s.f. (boabă; grăunte; vuietoare, Empetrum nigrum; plantă, Paris quadrifolia), cf. sb. bobicaboabă”; bobițar, s.m. (Trans., coacăz); bobitoare, s.f. (prezicătoare); bobos, adj. (cu mult bob); popic, s.n. (bilă folosită la jocul de popice; joc de popice); popicar, s.m. (proprietar de popicărie; jucător de popice); popicărie, s.f. (sală de popice). Popic, de la bobic, trebuie se fi spus la început pentru bila cu care se joacă; astăzi se spune curent despre jocul în sine, și de fiecare din cele nouă bucăți de lemn cilindrice ale acestuia, poate datorită unei confuzii, glumețe sau inconștiente, cu popă, nume care se de obicei piesei centrale. Trebuie semnalăm ar fi posibilă o explicație diferită, dat fiind existența lui bobic, s.m., care se folosește în Munt. cu sensul deprăjină, băț”. – Din rom. trebuie provină țig. sp. bobi „bob” (Besses 37).
BOB1 Sanie de mai multe persoane, care se poate conduce cu un volan sau cu două cabluri, fiind folosită mai ales la concursuri. ♦ Sport practicat cu această sanie; bobslei. [Pl. -buri. / cf. engl., fr. bobsleigh].
BOB2 s.n. Elevator cu turn pentru ridicarea betonului și a altor materiale la înălțimea schelelor. [Pl. -buri. / < engl. bob].
BOB1 s. n. 1. sanie de metal foarte joasă și îngustă, pentru două sau patru persoane, prevăzută în față cu două patine mobile, condusă cu ajutorul unui volan sau al unorfise”, la concursuri pe pante special amenajate. 2. sport practicat cu această sanie; bobslei. (< engl., fr. bob/sleigh/)
BOB2 s. n. elevator cu turn pentru ridicarea unor materiale de construcție la înălțimea schelelor. (< engl. bob)
BOB, Ioan (1739-1830, n. sat Orman, jud. Cluj),episcop unit din Transilvania. Reprezentant al românilor în Dieta Transilvaniei din 1790-1791. Împreună cu episcopul ortodox Gherasim Adamovici, a patronat al doilea Supplex Libellus Valachorum, din 1792, afirmînd postulatele națiunii române. Autor al unui dicționar româno-latino-maghiar.
BOB1 (‹ sl.) s.n., s.m. 1. S.m. Plantă erbacee anuală din familia leguminoaselor, cu tulpina înaltă de 80-120 cm, fistuloasă, cu frunze penat-compuse, flori albe sau roze și fructe păstăi mari, pieloase (Vicia faba); originară din Asia, este cultivată pentru nutreț. 2. S.n. Fructul bobului (1) și mai ales sămînța lui comestibilă (scoasă din păstaie). ♦ P. analog. Fruct sau sămînță a unor plante, mai ales a cerealelor; grăunte. 3. S.m. pl. Boabe (2) cu care se ghicește viitorul. ♦ Expr. A da în bobi = a face pretinse prevestiri cu ajutorul bobilor. 4. S.n. Obiect de forma unui bob (2), izolat dintr-o masă de obiecte asemănătoare; fir (de nisip), strop (de apă).
LEMNUL-BÓBULUI s. v. salcâm galben.
LEMNUL-BÓBULUI s. v. salcâm galben.
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online - dictionar explicativ roman este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.