BIELORUSIA (BELARUS), Republica ~
,
stat în Europa
estică; 207.6
mii km2; 10,2
mil.
loc. (1989); 64,2%
bieloruși;
ruși,
polonezi, ucrainieni,
evrei.
Limba de stat:
bielorusa.
Cap.:
Minsk.
Orașe pr.: Gomel, Moghilev, Grodno, Brest. Este
împărțit în
șase reg.
Relief de cîmpie
joasă în S,
colinară în N și E, cu
șiruri de
morene cu
alt.
max. de 345 m.
Climă temperat-
continentală excesivă în E, cu
nuanțe maritime în V (
precipitații 500-700 mm/
an). Rîuri pr.:
Nipru (cu afl. Berezina și Pripet), Daugava (Dvina de
Vest), Neman și Bugul de
Vest.
Peste 1/3 din terit. este
mlăștinos (mai
ales în
reg. Polesia de S).
Lacuri numeroase de
origine periglaciară. Expl. de
petrol,
gaze naturale,
turbă,
sare gemă,
săruri de
potasiu,
cărbune. Ind.
B. produce energie electrică (36,3
miliarde kWh, 1986),
autocamioane,
tractoare,
strunguri,
mașini unelte,
aparate de
radio,
televizoare și
produse electrotehnice,
aparate optice. Ind.
chimică produse îngrășăminte,
cauciuc sintetic,
fire și
fibre chimice,
mase plastice și
produse petroliere.
Mari cantități de
ciment,
sticlă,
mobilă,
cherestea și hîrtie. Ind.
bunurilor de
consum produce tricotaje și conf.,
fire de
lînă și
bumbac,
încălțăminte,
ulei,
produse din
carne și
lactate,
conserve ș.a. Se
cultivă 33,4% din supr.
țării mai
ale cereale (45%); grîu,
secară,
orz,
ovăz (7,1
mil. t, 1986).
Mari producții de
cartofi (13,4
mil. t, 1986),
sfeclă de
zahăr (1,6
mil. t, 1986), in (95
mii t, 1986),
legume,
plante furajere.
Peste 50% din
valoarea prod.
agricole este dată de
creșterea animalelor:
bovine pentru carne și
lapte (7,5
mil.
capete, 1987),
porcine (5,1
mil.
capete, 1987),
păsări de
curte. C.f.: 5,54
mii km;
căi rutiere: 44,4
mii km;
navigație fluvială pe
Nipru, Berezina, Dvina de
Vest ș.a. și canale: 3,8
mii km. –
Istoric.
Locuit din
timpuri străvechi, o
mare parte a terit.
B. (Rusia
apuseană), a
intrat, începînd din
sec. 9, în
componența Rusiei
Kievene. În
sec. 11-12, în
condițiile fărîmițării
feudale, pe terit.
B. s-au
constituit mai
multe cnezate între care: Poloțk-Minsk, Turov-Pinsk și Smolensk. În
sec. 13-14,
treptat, terit.
B. au
fost cucerite de
lituanieni și
incluse în
Marele Ducat al Lituaniei (din 1569, Rzecsposlolita). În această
perioadă a
apărut denumirea de „Rusia
Albă”
pentru terit. de
vest ale Rusiei. La sfîrșitul
sec. 18, terit.
B. a
fost anexat de Rusia.
Populația din
B. a
participat la
evenimentele revoluționare din 1905-1907,
precum și la
cele din febr. și
nov. 1917. În
timpul primului război mondial,
B. a
devenit teatrul de
luptă al
beligeranților,
partea de V a
țării fiind ocupată de
trupele germane. În
nov. 1917, în
B. s-a
instaurat puterea sovietică,
iar la 1
ian. 1919 s-a
constituit R.S.S.
Bielorusia. Prin
tratatul ruso-
polon de la
Riga (
mart. 1921)
partea de V a
B. a
trecut la Polonia. La 30
dec. 1922,
B. a
intrat în componeneța U.R.S.S.; în
nov. 1939,
B. apuseană a
fost inclusă în R.S.S. Biolorusia.
Ocupată în 1941 de
trupele hitleriste, în
B. s-a
organizat o
puternică mișcare de
partizani. În iul. 1944, a
fost eliberată de
trupele sovietice. La 25 aug. 1991
B. și-a
proclamat independența.
Membră a O.N.U. (din 1945).