Joaca acum Serpent! Joaca acum Serpent!

Dictionare: ToateDEXSinonimeAntonimeNeologismeOrtograficArh. & Reg.EtimologicAcademic
Cauta

URL scurt: webdex.ro/balta
Gaseste rime pentru cuvantul balta

54 rezultate Dex Online pentru definitie balt, baltă, bălța

Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: baftă, balata, balată, bală, baleta, balota, balsa, balsa, balt, baltac, baltac, baltag, baltag, baltă, bantă, bantă, bartă, basta, bastă, baștă, baștă, bată, bălă, băltac, băltău, bălti, bălța, băută, bâlbă, bâlcă, bâltâc, bâtă, boaltă, boltă, boltă, daltă, haltă, sălta, șaltă
a da cu bâta-n baltă expr. (pop.) a face o gafă.
a lăsa (ceva) baltă expr. a abandona (ceva), a renunța (la ceva).
a lăsa baltă (pe cineva) expr. a retrage (cuiva) sprijinul, a refuza (cuiva) un ajutor.
are balta pește expr. folosită ca formulă de consolare a unui îndrăgostit abandonat de partener
BALT, -Ă adj. Baltic. (< fr. balte)
BÁLTĂ, bălți, s.f. 1. Întindere de apă stătătoare, de obicei nu prea adâncă, având o vegetație și o faună acvatică specifică; zonă de luncă inundabilă, cu locuri în care stagnează apa; p. ext. lac. ♢ Expr. A rămâne (sau a sta, a zăcea) baltă = a fi lăsat în părăsire; a sta pe loc, a stagna. A lăsa baltă (ceva) = a lăsa (ceva) în părăsire, a nu se mai interesa (de ceva). A da cu bâta în baltă = a face un gest, a spune o vorbă care stânjenește prin caracterul ei nedelicat sau insolit. 2. Apă de ploaie adunată într-o adâncitură; groapă cu apă sau mocirlă; (prin exagerare) cantitate mare de lichid vărsat pe jos; băltoacă. – Probabil din sl. blato. Cf. alb. baltë.
BÁLTĂ s. 1. (GEOGR.) (pop.) tău, (reg.) rât, (înv.) paludă. (~ cu pește bogat.) 2. (GEOGR.) (rar) lac. (~ Snagov.) 3. v. apăraie.
báltă s. f., g.-d. art. bălții; pl. bălți
BÁLTĂ bălți f. 1) Întindere de apă stătătoare, de adâncime mică, cu vegetație și cu faună specifică. ♢ A lăsa (ceva) ~ a) a părăsi (ceva) fără a duce la bun sfârșit; b) a nu se mai interesa (de ceva). 2) Apă adunată într-o adâncitură în urma unei ploi mari sau a revărsării unui râu. 3) Cantitate mare de lichid vărsat pe jos. [G.-D. bălții] /<sl. blato
báltă (bắlți), s.f. – 1. Mlaștină. – 2. Luncă inundabilă a Dunării. – 3. Băltoacă. – Mr., megl. baltă, istr. bote. Origine incertă. Există două teorii referitoare la istoria acestui cuvînt. Conform primei, este vorba de un cuvînt autohton, care s-ar trage dintr-o rădăcină indo-europeană *bal-, ce poate fi identificată în germ. *pol- (v. germ. de mai sus pfuol, v. eng. pol.), lituan. balá, sl. blato, celt. *palta (J. Kurylowicz, Mélanges Vendryes, 1925, p. 308; REW 6177). Din aceeași rădăcină ar deriva un ilir *balton, pl. *balta; și de la această ultimă formă se consideră pot proveni nu numai rom. baltă, ci și alb. baljtë, lom. palta, triest. paltan, piem. pauta, ngr. βάλτη, ngr. μπάλτα, βάλτα, și βάλτος, (Ascoli, Arch. glott., I, 261; G. Meyer, Neugr. St., II, 64; Berneker 70; DAR; Capidan, Raporturile, p. 461; Pascu, I, 179; Pușcariu, Lr., 180). Proveniența ilirică nu este imposibilă, chiar dacă ilirii nu ne sînt cunoscuți dat fiind au trăit în regiuni mlăștinoase; iar extinderea cuvîntului în nordul Italiei ar fi o dovadă în favoarea acestei ipoteze. Cealaltă ipoteză, care a fost prima sub aspect cronologic, pare a fi mai puțin acceptată în prezent. Conform acesteia, baltă ar proveni din sl. blato, de unde provin și bg. blato, slov., ceh. blato, pol. bloto, rus. boloto (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Cihac; Roesler 565; Philippide, Principii, II, 698). Această ipoteză întîmpină o gravă dificultate și anume metateza blabal, puțin probabilă în rom.; din această cauză, mai mulți specialiști încearcă arate termenul rom. provine dintr-o formă slavă *balto, anterioară metatezei lichidelor. (Skok, Archiv za arb. Star., II, 114; Nandriș, Mélanges École Roumaine, II, 1-25 și Dacor., VI, 350; Sandfeld 83; Vaillant, BL, XIV, 9). Faptul în sine nu este imposibil, dar pare puțin probabil; și este curios de semnalat forma sl. ipotetică, anterioară metatezei, nu a lăsat urme în limbile sl. moderne; singurele forme sl. cu metateză provin din rom. (astfel rut. balta, cf. Miklosich, Wander., 12 și Candrea, Elemente, 404; de asemenea bg. medie și bg. baltina, cf. Jagic, Arch. slaw. Phil., XXII, 32, Berneker 70 și Capidan, Raporturile, 230); și pe care însuși Miklosich, o vreme partizan al originii în sl. a cuvîntului, a ajuns -l considere străin în sl., în Neugr, 11. Astfel stînd lucrurile, ipoteza autohtonă pare a întruni cele mai multe probabilități. Ngr. μπάλτα, provin din rom. (Murnu, Rum. Lehnvörter, 34), în vreme ce ngr. βάλτη, provine din iliră, după Triandaphyllidis, 150, și din alb., după G. Meyer, Neugr. St., II, 64. Der. băltac, s.n. (baltă); băltăcăi, băltăcări, vb. (a da din picioare); băltăceală, s.f. (bătăi din picior); băltăci, vb. (a se bălăci; a se forma băltoace); băltăreț, adj. (palustru); băltăreț, s.m. (vînt dinspre lunca Dunării, vînt de miazăzi); băltărie, s.f. (baltă, mlaștină); băltău, s.n. (băltoacă); bălți, vb. (a se forma băltoace); băltig, s,n, (baltă, mlaștină); băltină, s.f. (luncă, teren inundabil); băltiș, s.n. (teren mlăștinos); băltoacă, s.f. (baltă mică; bulhac); băltoc, s.n. (băltoacă); băltos, adj. (mlăștinos).
baltă mare expr. (intl.) loc de unde se pot fura multe lucruri de valoare mare.
BĂLȚÁ, bălțez, vb. I. Tranz. (Fam.) A vopsi în culori variate (și nearmonizate); a tărca. – Din bălțat (der. regr.).
BĂLȚÁ vb. a (se) tărca. (Ce te-ai bălțat așa?)
bălțá vb., ind. prez. 1 sg. bălțéz, 3 sg. și pl. bălțeáză
BĂLȚI, oraș în Rep. Moldova, pe Răut; 159 mii loc. (1989). Ind. constr. de mașini agricole; încălț., tricotaje și conf., alim. (carne, zahăr, vin, uleiuri vegetale). Catedrală (1785). Veche așezare românească, întemeiată în sec. 15. În sec. 16 și 17 s-a aflat sub stăpînirea domniei, devenind (1774) cea mai mare așezare rurală din ținutul Soroca. În 1818 a primit statutul de oraș.
bóu-de-báltă s. m., pl. bói-de-báltă
!bou-de-báltă (bâtlan, gândac) s. m, bóul-de-báltă; pl. bói-de-báltă, art. bóii-de-báltă
BUCINIȘ-DE-BÁLTĂ s. v. cucută-de-apă, cu-cută-mică.
BUHAI-DE-BÁLTĂ s. v. bou-de-baltă.
buhái-de-báltă s. m.
CASTANE-DE-BÁLTĂ s. pl. v. cornaci.
CELDINBÁLTĂ s. v. aghiuță, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor.
CHIMION-DE-BÁLTĂ s. v. mărăraș.
chimión de báltă s. m. + prep. + s. f. (sil. -mi-on)
coáda-mâței-de-báltă (bot.) s. f.
CRIN-DE-BÁLTĂ s. v. roșățea.
cristéi-de-báltă s. m., art. cristéiul-de-báltă; pl. cristéi-de-báltă
de baltă expr. 1. de calitate inferioară. 2. penibil.
găinúșă-de-báltă (pasăre migratoare) s. f., pl. găinúșe-de-báltă
GUVIDIEDEBÁLTĂ s. v. glăvoacă.
IARBA BĂLȚII s. v. păiuș.
LIMBA-BĂLȚILOR s. v. limbariță, pătlagină.
LINTEA-BĂLȚILOR s. v. lintiță.
LINTE-DE-BÁLTĂ s. v. lintiță.
LUPUL-BĂLȚII s. v. știucă.
lúpul-bălții (știucă) s. m.
MĂCRIȘ-DE-BÁLTĂ s. v. cardama, năsturel.
MĂLURA-BĂLȚII s. v. peniță.
MĂRARIUL-BĂLȚILOR s. v. mărăraș.
MICȘUNEA-DE-BÁLTĂ s. v. roșățea.
orzoáică-de-báltă s. f.
otrățélul-bălților s. m. (sil. -tră-)
PĂLĂMIDĂ-DE-BÁLTĂ s. (IHT.; Pungitius platygaster) (rar) osar, (reg.) ghelci, moș, pietroșel, zborș, peștele-dracului, pește-țigănesc.
pălămídă-de-báltă s. f.
PIPER-DE-BÁLTĂ s. v. dintele-dracului.
PIPERUL-BĂLȚII s. v. dintele-dracului.
PUI DE BALTĂ s.m. În gastronomie, denumire înscrisă pe lista de bucate pentru broască (Rana esculenta), respectiv pentru preparatele din pulpe de broască.
rugínă-de-báltă (bot.) s. f.
scorpión-de-báltă s. m. (sil. -pi-on)
SCROAFĂ-DE-BÁLTĂ s. v. bâtlănaș.
scroáfă-de-báltă (pasăre) s. f.
șoárece-bălțát s. m.
TRIFOI-DE-BÁLTĂ s. v. trifoiște.
UMBRELUȚĂ-DE-BÁLTĂ s. v. buricul-apei.
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online - dictionar explicativ roman este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.