bacșíș (bacșíșuri),
s.n. –
Sumă de
bani dată
peste plata cuvenită. – Mr.
băhcișe, megl.
băcșiș. Tc.
bahșiș (Roesler 588; Șeineanu, II, 33; Ronzevalle 48; Lokotsch 178), de unde
provin și ngr. μπαξίσι,
alb.
baksis, bg.
baksis. – Der.
bacșișui, vb. (a da bacșiș; a
mitui);
bacșișar, s.m. (
persoană ușor de
mituit).