Joaca acum Serpent! Joaca acum Serpent!

Dictionare: ToateDEXSinonimeAntonimeNeologismeOrtograficArh. & Reg.EtimologicAcademic
Cauta

URL scurt: webdex.ro/baba
Gaseste rime pentru cuvantul baba

34 rezultate Dex Online pentru definitie baba, babă

Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: aba, bab, baba, babac, baban, babar, babaș, babau, babă, babcă, babia, baby, bacă, baga, baia, baibă, baja, bală, bamă, bană, bara, bară, barbă, bată, bavă, baza, bază, băbar, băga, băia, bălă, bâca, bâcă, bâlbă, bâtă, bâța, bâză, boabă, bobă, bubă, cabă, habă, iaba, jabă, labă, rabă, saba, tabă
BABÁ, babale, s.f. Dispozitiv de 40-60 cm în formă de mosor, fixat pe puntea navelor sau pe cheiuri, de care se leagă parâmele navelor acostate. – Din tc. baba.
bába -oárba s. f. art.
babá s. f., art. babáua, g.-d. art. babálei; pl. babále
bába -oárba s. f. art.
BABÁ ~le f. Piesă cilindrică, de metal sau de beton, fixată pe puntea unei corăbii sau pe chei de care se leagă parâmele la ancorare. ~ mică. /<turc. babá
BABÁ s.f. Mic cozonac rotund, din aluat dospit cu adaos de stafide, însiropat cu un sirop amestecat cu rom sau kirsch (rachiu de cireșe), asemănător cu savarina. – Din fr. baba.
BABA, Corneliu (1906-1997, n. Craiova), pictor și grafician român. Acad. (1990), prof. univ. la Iași și București. Compoziții și portrete profund umane, în care personajele au, deseori, valențe simbolice. Calitatea culorii și folosirea unui sistem complex de lumini dirijate înscriu lucrările sale pe linia expresionismului cromatic, permițînd un discurs aluziv asupra realității („Odihnă pe cîmp”, „Arlechin”, „Portretul artistei Lucia Sturdza-Bulandra”, „Portret de fată”, „Peisaj din Veneția”, ciclulRegele nebun”).
BABA (BABA BURNU), cap pe coasta de NE a Asiei Mici (Turcia asiatică), la M. Egee, la 39º29’ lat. N și 26º04’ long. E. Extremitatea vestică a Asiei.
BABA ANA, com. în jud. Prahova; 3.882 loc. (1991).
Bába-Hârca s. pr. f.
Bába-Hârca s. pr. f.
BABA NOVAC (c. 1530-1601), căpetenie de haiduci, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul. S-a distins în luptele cu turcii, în bătălia de la Șelimbăr (1599) și în campania din Moldova (1600). Ars de viu la Cluj, după ce a fost jupuit de piele în piața centrală a cetății din ordinul nobilimii maghiare.
baba și elicopterul / și mitraliera expr. folosită în legătură cu două lucruri care nu au nimic în comun
BÁBĂ, babe, s.f. I. Femeie în vârstă înaintată; femeie trecută de tinerețe; băbătie, babetă1. ♦ Spec. Femeie bătrână care vindecă bolile prin mijloace empirice, prin vrăji, prin descântece etc. ♢ Zilele babei (sau babelor) sau babele = primele nouă sau douăsprezece zile ale lunii martie, în care vremea este adesea foarte schimbătoare. ♢ (Fam. și glumeț) Soție ♢ (În sintagmele) (De-a) baba-oarba = joc de copii în care unul dintre ei, legat la ochi, încearcă -i prindă pe ceilalți. De-a baba-gaia = joc de copii în care unul dintre ei, care face pe cloșca, își apărăpuiiînșirați, în linie, în spatele lui, împotriva altuia care face pegaia”; de-a puia-gaia. II. 1. Bârnă de sprijinire a unui acoperiș sau a unui planșeu de lemn. 2. Parte a unei copci în formă de toartă (numită și femeiușcă) în care se prinde cealaltă parte a copcii, în formă de cârlig (numită și moș). 3. (Iht.) Zglăvoacă. 4. (Reg.) Ciupercă roșie, comestibilă, care crește pe crăci uscate și putrede. – Din bg., scr., ucr. baba.
BÁBĂ s. 1. bătrână, (reg.) băbătie, (fam.) babetă. 2. v. vrăjitoare
BÁBĂ s. v. babiță, bunică, butonieră, cheotoare, mamă, mamă mare, mătușă, moașă, nevastă, pelican, piedin, soție, tanti, urechea-babei, urechiușă, vierme-alb, zglăvoacă.
bábă s. f., g.-d. art. bábei; pl. bábe
BÁB//Ă ~e f. 1) Femeie de o vârstă înaintată; femeie bătrână.Zilele ~ei (sau ~ele) primele două săptămâni din luna martie, care se caracterizează prin timp schimbător. (De-a) ~a-oarba joc de copii în care unul dintre ei, legat la ochi, trebuie -i prindă pe ceilalți jucători. (De-a) ~a-gaia joc de copii în care unul dintre ei o face pe cloșca care își apără puii, iar altul pe gaia, care vrea -i fure. 2) înv. Femeie bătrână care pretinde ar putea vindeca bolile cu ajutorul mijloacelor empirice (descântece, vrăji, buruieni). /<sl. baba
bábă (bábe), s.f. – 1. Bătrînică, bunică. – 2. Vrăjitoare, ghicitoare. – 3. Pește, zglăvoacă (Cotus gobio). – 4. Larvă de albină. – 5. Știulete de porumb fără boabe. – 6. (Bucov.) Ștergar cu care se acoperă borcanele cu fructe de pădure, legat ca o basma de femeie. – 7. (Mold.) Cozonac cu stafide. – 8. Bîrnă, par; în general bîrna de sprijin. – 9. Ac de făcut găici. – 10. Gaură, butonieră. – 11. La unele jocuri de copii, bile sau monede aruncate într-o groapă. – 12. (Arg.) Cafenea, cenaclu. Mr., megl. baba. Sl. baba (Miklosich, Slaw. Elem., 14; Cihac; Lokotsch 146; DAR), ca și bg., sb., slov., cr., pol., rus. baba, alb. babë, ngr. βάβα, βάβω (G. Meyer, Neugr. St., II, 15), toate cu sensuri care oscilează între cel de „bătrînă” și cel debunică”. Și sensurile secundare coincid în general cu cele din limbile slave (pentru amănunt, cf. DAR). Sensurile 3-6 de bazează pe o presupusă asemănare a obiectului cu o bătrînă; sensurile 8-11 sînt asociații de idei irevențioase între noțiunea defemeieși cea de „a suportasau „a primi”. Sensul 7, care prin natură aparține grupului 3-6, pare a deriva direct din pol., ca și fr. baba. În sfîrșit, sensul 12 pare a se întemeia pe dubla echivalență „bătrînă” șisoție” (cf. băbătie), pe de o parte, șisoție” = „cămin” = „cafenea”, pe de alta. – Sensuri speciale: zilele Babei, primele nouă zile din martie, sfîrșitul iernii (trebuie se înțeleagă zilele babei Dochia, personaj din mitologia populară care are corespondent în mitologia altor popoare; cf. bg. babini dni, ngr. οί μέρες τῆς γριᾶς, it. din Otranto i giorni della vecchia, prov. li jour de la vièio; materiale la Rohlfs, Quellen, 21-22); baba oarbajoc de copii”, cf. bg. slepa baba, iud. sp. papasiéga, care pare a fi rezultatul unei combinații între baba [oarba] cu [găina] oarbă. Der. babalău, băbălău, s.m. (babalîc); băbar, s.m. (om căsătorit; bătrînel); băbăret, s.n. (adunare de babe); băbărie, s.f. (descîntec; leac în medicina populară); băbătie, s.f. (babă; nevastă); băbesc, adj. (propriu babelor); băbește, adv. (ca babele); băbi, vb. (a îmbătrîni); băboi, s.m. (vrăjitoare bătrînă); baborniță, s.f. (babă decrepită). Toate der. sînt normale. Din sl. babuška, formă dim., provine băbușcă, s.f. (băbuță; pește de Dunăre, Leuciscus rutilus; pasăre bătrînă, care nu mai cîntă; butonieră), al cărei pl. este băbuște, cu prima întrebuințare, și băbuști în celelalte cazuri. – Cf. babcă, babiță.
BABELE, vf. în N masivului Bucegi, între Ialomița și Valea Jepilor. Alt.: 2.292 m. Denumit astfel după formele specifice („ciuperci uriașe”) pe care le-au luatconglomeratele de Bucegi” și gresiile, în urma acțiunii de modelare complexă (eoliană, șiroire, eroziune diferențială). Important obiectiv turisti; cabană; punct final de telecabină legat de Bușteni, dat în folosință în 1978 (lungime 4.350 m) și punct de plecare a telecabinei spre hotelulPeșteradin apropierea Peșterii Ialomiței (dată în exploatare în 1982, cu o lungime de 2.600 m).
BOUL-BÁBEI s. v. rădașcă, răgace.
câinele-bábei (zool.) s. m.
ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba expr. oricum lua lucrurile, mi-e totuna.
CERCEII-BÁBEI s. pl. v. lemn-râios, salbă-rî-ioasă.
COLĂCEII-BÁBEI s. pl. v. nalbă.
cólții-bábei v. colțul-babei
cólțul-babei/colții-babei (bot.) s. m.
de unde chilu’ babei / pielea / pălăria mea? expr. de unde naiba?
PUNGA-BÁBEI s. v. tătăiș, turtă.
sfârcul-bábei (bot.) s. n.
ștírba-bába-cloánța s. f.
ștírba-bába-cloánța s. f.
URECHEA-BÁBEI s. v. pitacu-dracului.
uréchea-bábei (bot.) s. f.
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online - dictionar explicativ roman este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.