definiția argintului definiție dex

argintului

găsește rime pentru argintului

a fi iute ca argintul

expr. (d. oameni) a fi plin de energie.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane | definitia argintului

ARGÍNT

(1) s.n., (2) arginți, s.m. 1. S.n. (Adesea fig.) Metal prețios de culoare albă strălucitoare, maleabil și ductil, cu o mare conductibilitate electrică. ♦ Nuntă de argint = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei cuiva; petrecere organizată cu acest prilej. ♦ Compus: (pop.) argint-viu = a) mercur; b) fig. om plin de energie. 2. S.m. (Mai ales la pl.) Ban1, para3. – Lat. argentum.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia argintului

ARGÍNT

(1) s.n., (2) arginți, s.m. 1. S.n. (Adesea fig.) Metal prețios de culoare albă strălucitoare, maleabil și ductil, cu o mare conductibilitate electrică. ♦ Nuntă de argint = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei cuiva; petrecere organizată cu acest prilej. ♦ Compus: (pop.) argint-viu = a) mercur; b) fig. om plin de energie. 2. S.m. (Mai ales la pl.) Ban1, para3. – Lat. argentum.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia argintului

argínt

(ban) s. m., pl. argínți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia argintului

argínt

(ban) s. m., pl. argínți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia argintului

argínt

(metal) s. n., (specii, obiecte) pl. argínturi; simb. ag
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia argintului

argínt

(metal) s. n., (specii, obiecte) pl. argínturi; simb. ag
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia argintului

ARGÍN//T

n. Metal prețios de culoare albă strălucitoare, meleabil și ductil, cu mare conductibilitate electrică și calorică, având diferite întrebuințări (la baterea monedelor, în giuvaiergie, în fotografie etc.). Bani de ~. ♢ Nuntă de ~ aniversare a douăzeci și cinci de ani de la căsătorie. ~ viu a) mercur; b) om iute, plin de energie. /<lat. argentum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia argintului

ARGÍN//T

n. Metal prețios de culoare albă strălucitoare, meleabil și ductil, cu mare conductibilitate electrică și calorică, având diferite întrebuințări (la baterea monedelor, în giuvaiergie, în fotografie etc.). Bani de ~. ♢ Nuntă de ~ aniversare a douăzeci și cinci de ani de la căsătorie. ~ viu a) mercur; b) om iute, plin de energie. /<lat. argentum
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia argintului

argínt

s.n. – 1. Metal prețios de culoare albă strălucitoare. – 2. Argintărie, obiecte de argint. – 3 (S.m.) Monedă de argint. – Argint-viu, mercur. – Mr. arzint, răzint, istr. arzint. Lat. argentum (Pușcariu 116; Candrea-Dens., 82; REW 640; DAR); cf. alb. ërgënd, it. argento, v. prov., fr., cat. argent, v. sp. argento. Pl. arginți se folosește numai cu sensul 3. Numele de mercur apare încă în lat. argentum vivum, cf. it. argento vivo, v. fr. argent vif (fr. vif argent), v. sp. argent bivo (Castro, RFE, 1921, p. 17). Der. arginta, vb.; argintar, s.m., care poate fi de formație internă (Pușcariu 117; REW 638, și DAR îl derivă din lat. argentarius, cf. it. argentaio, fr. argentier, cat. argenter, sp. argentero); argintărie, s.f. (argint bătut; argintărie; tacîmuri de argint); argintăriță, s.f. (plantă chenopodiacee, Potentilla anserina); arginteală, s.f. (argintare); arginti, vb.; argințică, s.f. (arbust, Dryas octopetala); argintiu, adj.; argintos, adj. (argintiu); argintui, vb.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia argintului

argínt

s.n. – 1. Metal prețios de culoare albă strălucitoare. – 2. Argintărie, obiecte de argint. – 3 (S.m.) Monedă de argint. – Argint-viu, mercur. – Mr. arzint, răzint, istr. arzint. Lat. argentum (Pușcariu 116; Candrea-Dens., 82; REW 640; DAR); cf. alb. ërgënd, it. argento, v. prov., fr., cat. argent, v. sp. argento. Pl. arginți se folosește numai cu sensul 3. Numele de mercur apare încă în lat. argentum vivum, cf. it. argento vivo, v. fr. argent vif (fr. vif argent), v. sp. argent bivo (Castro, RFE, 1921, p. 17). Der. arginta, vb.; argintar, s.m., care poate fi de formație internă (Pușcariu 117; REW 638, și DAR îl derivă din lat. argentarius, cf. it. argentaio, fr. argentier, cat. argenter, sp. argentero); argintărie, s.f. (argint bătut; argintărie; tacîmuri de argint); argintăriță, s.f. (plantă chenopodiacee, Potentilla anserina); arginteală, s.f. (argintare); arginti, vb.; argințică, s.f. (arbust, Dryas octopetala); argintiu, adj.; argintos, adj. (argintiu); argintui, vb.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia argintului

ARGÍNT

(lat. argentum) 1. S.n. Element chimic (Ag; nr. at. 47, m. at. 107,87, p.t. 960 ºC, p.f. 2.180 ºC, duritate 2,7). Metal prețios, alb, lucios, moale, maleabil și ductil, cu cea mai mare conductibilitate electrică și calorică dintre elemente. Se găsește în stare nativă și sub formă de combinații (sulfură, clorură) în special în galenele argentifere. Este inoxidabil. În combinații funcționează monovalent. Se utilizează pentru confecționarea de podoabe, obiecte uzuale, instrumente medicale, la fabricarea oglinzilor, în fotografie, la baterea monedelor etc. Cunoscut din antichitate. ♦ Nuntă de a. = a douăzeci și cincea aniversare a căsătoriei. ♦ (FARM.) A. coloidal = antiseptic obținut prin reducerea azotatului de argint cu sulfat de feros; pulbere granuloasă, neagră-verzuie, sau lamele cenușii cu 70 la sută argint coloidal; colargol. Argint viu = a) (pop.) mercur. b) (fam.) om iute, sprinten, plin de energie. 2. S.m. (La pl.) Bani.
Dictionar: Dictionar enciclopedic | definitia argintului

ARGINT COLOIDÁL

s. (FARM.) colargol. (~ este un antiseptic.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia argintului

ARGINT COLOIDÁL

s. (FARM.) colargol. (~ este un antiseptic.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia argintului

ARGINT-VÍU

s. v. hidrargir, mercur.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia argintului

ARGINT-VÍU

s. v. hidrargir, mercur.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia argintului

argínt-viu

s. n., art. argíntul-viu
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia argintului

argínt-viu

s. n., art. argíntul-viu
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia argintului

ARGÍNȚI

s. pl. v. ban, franc, gologan, para.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia argintului
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar